Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna octombrie 2012 faţă de septembrie 2012 este 100,29%.
Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna octombrie 2012 faţă de octombrie 2011 este 104,96 %.
Creşterea medie a preţurilor pe total
în ultimele 12 luni (noiembrie 2011 – octombrie 2012) faţă de
precedentele 12 luni (noiembrie 2010 – octombrie 2011) determinată pe
baza IPC este de 3,1%, iar ceadeterminată pe baza indicelui armonizat al
preţurilor de consum (IAPC) este de 3,2%.
În luna octombrie 2012, faţă de luna
anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,1%, cele ale
mărfurilor nealimentare cu 0,2%, iar tarifele serviciilor au crescut cu
0,9%.
TOTAL IPC oct 2012 fata de luna anterioara = 100,29
Total IPC exclusiv băuturi alcoolice şi tutun =100,30
Total IPC exclusiv combustibili =100,38
Total IPC exclusiv produsele ale căror preţuri sunt reglementate= 100,21
Total IPC exclusiv legume, fructe, ouă, combustibili şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate =100,56
Total IPC exclusiv legume, fructe, ouă, combustibili şi produsele ale căror preţuri sunt eglementate,băuturi şi tutun = 100,61
luni, 12 noiembrie 2012
Ne da statul inapoi banii din impozitul pe venit ?
De la 1 ianuarie 2013, statul ar putea returna impozitul pe venit in
cazul in care noua propunere legislativa pentru completarea Legii
nr.571/2003 privind Codul fiscal va fi aprobata.
Proiectul are in vedere art. I din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si propune urmatoarele schimbari:
Dupa articolul 84 se introduce un articol nou, art. 84^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 84^1 Restituirea unor sume din impozitul pe venit
(1) Persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit in conformitate cu art. 41, obtinute din Romania, pot solicita organului fiscal competent, restituirea unei parti din impozitul anual calculat asupra acestor venituri, daca au achizitionat bunuri si servicii din Romania, in anul pentru care s-a calculat impozitul.
(2) Beneficiaza de prevederile alin. (1), contribuabilii care prezinta organului fiscal competent, in termen de cel mult 3 luni de la finele anului, o cerere insotita de bonurile fiscale care atesta achizitionarea bunurilor si serviciilor.
(3) Cuantumul sumelor care se restituie din impozitul anual nu poate depasi valoarea achizitiilor, dovedita conform alin. (2) si se stabileste astfel:
a) in cazul achizitiilor de pana la 2400 lei, suma restituita este de 2% din impozit;
b) in cazul achizitiilor cuprinse intre 2401 lei si 4800 lei, suma restituita este de 45 din impozit;
c) in cazul achizitiilor cuprinse intre 4802 lei si 7200 lei, suma restituita este de 6% din impozit;
d) in cazul achizitiilor cuprinse intre 7201 lei si 9600 lei, suma restituita este de 85 din impozit;
e) in cazul achizitiilor cuprinse intre 9601 lei si 12000 lei, suma restituita este de 10% din impozit.
(4) Contribuabilii pot opta daca incaseaza sumele calculate potrivit alin. (3) sau daca acestea vor fi virate in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (4).
(5) In situatia in care contribuabilii inregistreaza obligatii fiscale, organul fiscal poate decide compensarea acestora cu sumele ce urmeaza a fi restituite din impozitul pe venit.
Art. II. (1) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza norme metodologice, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Modelul cererii prevazute la art. 84^1 alin. (2) va fi stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice si va cuprinde categoriile de bunuri si servicii achizitionate, precum si valoarea acestora.
In cazul in care proiectul va fi aprobat, legea va intra in vigoare la 1 ianuarie 2013.
Proiectul are in vedere art. I din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si propune urmatoarele schimbari:
Dupa articolul 84 se introduce un articol nou, art. 84^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 84^1 Restituirea unor sume din impozitul pe venit
(1) Persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit in conformitate cu art. 41, obtinute din Romania, pot solicita organului fiscal competent, restituirea unei parti din impozitul anual calculat asupra acestor venituri, daca au achizitionat bunuri si servicii din Romania, in anul pentru care s-a calculat impozitul.
(2) Beneficiaza de prevederile alin. (1), contribuabilii care prezinta organului fiscal competent, in termen de cel mult 3 luni de la finele anului, o cerere insotita de bonurile fiscale care atesta achizitionarea bunurilor si serviciilor.
(3) Cuantumul sumelor care se restituie din impozitul anual nu poate depasi valoarea achizitiilor, dovedita conform alin. (2) si se stabileste astfel:
a) in cazul achizitiilor de pana la 2400 lei, suma restituita este de 2% din impozit;
b) in cazul achizitiilor cuprinse intre 2401 lei si 4800 lei, suma restituita este de 45 din impozit;
c) in cazul achizitiilor cuprinse intre 4802 lei si 7200 lei, suma restituita este de 6% din impozit;
d) in cazul achizitiilor cuprinse intre 7201 lei si 9600 lei, suma restituita este de 85 din impozit;
e) in cazul achizitiilor cuprinse intre 9601 lei si 12000 lei, suma restituita este de 10% din impozit.
(4) Contribuabilii pot opta daca incaseaza sumele calculate potrivit alin. (3) sau daca acestea vor fi virate in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (4).
(5) In situatia in care contribuabilii inregistreaza obligatii fiscale, organul fiscal poate decide compensarea acestora cu sumele ce urmeaza a fi restituite din impozitul pe venit.
Art. II. (1) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza norme metodologice, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Modelul cererii prevazute la art. 84^1 alin. (2) va fi stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice si va cuprinde categoriile de bunuri si servicii achizitionate, precum si valoarea acestora.
In cazul in care proiectul va fi aprobat, legea va intra in vigoare la 1 ianuarie 2013.
Ordinul de deplasare
Conform Ordinului 3512/2008, ordinul de deplasare serveşte ca:
- dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea;
- document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;
- document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a efectua deplasarea, precum şi pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale cu plata în numerar.
Circulă:
- la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;
- la persoana care efectuează deplasarea;
- la persoanele autorizate ale unităţii la care s-a efectuat deplasarea, pentru confirmarea sosirii şi plecării persoanei delegate;
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de către titular, la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor, stabilindu-se diferenţa de primit sau de restituit, cu luarea în considerare a eventualelor penalizări şi semnătura pentru verificare.
În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferenţa de primit de către titularul de avans se întocmeşte Dispoziţie de plată către casierie.
În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Dispoziţie de încasare către casierie;
- la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;
- la conducătorul unităţii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
- denumirea unităţii;
- denumirea şi numărul formularului;
- numele, prenumele şi funcţia persoanei delegate; scopul, destinaţia şi durata deplasării; ştampila unităţii; semnătura conducătorului unităţii; data;
- data (ziua, luna, anul, ora) sosirii şi plecării în/din delegaţie;
- ziua şi ora plecării; ziua şi ora sosirii; data depunerii decontului; penalizări calculate; avans spre decontare;
- cheltuieli efectuate: felul actului şi emitentul, numărul şi data actului, suma;
- numărul şi data documentului pentru restituirea diferenţei; diferenţa de primit/restituit;
- semnături: conducătorul unităţii; controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, şeful de compartiment, după caz; titularul de avans.
- dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea;
- document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;
- document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a efectua deplasarea, precum şi pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale cu plata în numerar.
Circulă:
- la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;
- la persoana care efectuează deplasarea;
- la persoanele autorizate ale unităţii la care s-a efectuat deplasarea, pentru confirmarea sosirii şi plecării persoanei delegate;
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de către titular, la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor, stabilindu-se diferenţa de primit sau de restituit, cu luarea în considerare a eventualelor penalizări şi semnătura pentru verificare.
În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferenţa de primit de către titularul de avans se întocmeşte Dispoziţie de plată către casierie.
În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Dispoziţie de încasare către casierie;
- la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;
- la conducătorul unităţii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
- denumirea unităţii;
- denumirea şi numărul formularului;
- numele, prenumele şi funcţia persoanei delegate; scopul, destinaţia şi durata deplasării; ştampila unităţii; semnătura conducătorului unităţii; data;
- data (ziua, luna, anul, ora) sosirii şi plecării în/din delegaţie;
- ziua şi ora plecării; ziua şi ora sosirii; data depunerii decontului; penalizări calculate; avans spre decontare;
- cheltuieli efectuate: felul actului şi emitentul, numărul şi data actului, suma;
- numărul şi data documentului pentru restituirea diferenţei; diferenţa de primit/restituit;
- semnături: conducătorul unităţii; controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, şeful de compartiment, după caz; titularul de avans.
Concediile medicale nu se raporteaza in Revisal !
In Hotararea nr. 500 din 18 mai 2011
privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, art. 3, registrul
se completează în ordinea angajării şi cuprinde : .. “ h) perioada şi
cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, cu excepţia
cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale;”
Prin urmare, concediile medicale nu trebuie raportate in Revisal.
Prin urmare, concediile medicale nu trebuie raportate in Revisal.
Plafonul de TVA ramane acelasi
Ca urmare a publicarii in Monitorul Oficial nr. 743 din 5 noiembrie 2012
a Legii nr. 202/2012, plafonul de TVA continua sa se aplice fara alte
noi modificari si mentine normele stabilite initial prin OG nr. 24/2012.
Va reamintim astfel ca odata cu Ordonanta Guvernului nr. 24/2012 a fost majorat plafonul de TVA de la 35.000 de euro la 65.000 de euro, intrand in vigoare de la 1 iulie a.c.
Pentru persoanele impozabile nou-infiintate care incep o activitate economica in decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire nu se mai determina proportional cu perioada ramasa de la infiintare si pana la sfarsitul anului.
Plafonul de scutire in cazul solicitarii scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA formulate de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA este plafonul de scutire pentru anul in curs, respectiv 220.000 de lei, acesta nu se mai calculeaza proportional cu perioada scursa de la inceputul anului pana la data solicitarii.
In cazul persoanei impozabile care are perioada fiscala luna calendaristica si care nu a depus niciun decont de taxa pentru 6 luni consecutive, dar nu este in situatia de a fi declarata inactiva sau nu a intrat in inactivitate temporara, inscrisa in Registrul comertului organele fiscale competente anuleaza inregistrarea unei persoane impozabile in scopuri de TVA din prima zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit termenul de depunere al celui de-al saselea decont de taxa.
De asemenea, in ce priveste deducerea TVA, au fost facute urmatoarele modificari:
TVA aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate, in cazul in care aceste vehicule nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice se va deduce in proportie de 50%.
TVA aferenta cheltuielilor legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice se va deduce de la 1 iulie 2012 in aceeasi proportie de 50%.
Prin notiunea de "cheltuieli legate de vehicule" se intelege cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile.
Va reamintim astfel ca odata cu Ordonanta Guvernului nr. 24/2012 a fost majorat plafonul de TVA de la 35.000 de euro la 65.000 de euro, intrand in vigoare de la 1 iulie a.c.
Pentru persoanele impozabile nou-infiintate care incep o activitate economica in decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire nu se mai determina proportional cu perioada ramasa de la infiintare si pana la sfarsitul anului.
Plafonul de scutire in cazul solicitarii scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA formulate de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA este plafonul de scutire pentru anul in curs, respectiv 220.000 de lei, acesta nu se mai calculeaza proportional cu perioada scursa de la inceputul anului pana la data solicitarii.
In cazul persoanei impozabile care are perioada fiscala luna calendaristica si care nu a depus niciun decont de taxa pentru 6 luni consecutive, dar nu este in situatia de a fi declarata inactiva sau nu a intrat in inactivitate temporara, inscrisa in Registrul comertului organele fiscale competente anuleaza inregistrarea unei persoane impozabile in scopuri de TVA din prima zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit termenul de depunere al celui de-al saselea decont de taxa.
De asemenea, in ce priveste deducerea TVA, au fost facute urmatoarele modificari:
TVA aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate, in cazul in care aceste vehicule nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice se va deduce in proportie de 50%.
TVA aferenta cheltuielilor legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice se va deduce de la 1 iulie 2012 in aceeasi proportie de 50%.
Prin notiunea de "cheltuieli legate de vehicule" se intelege cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile.
TVA la achizitie. Ce se intampla daca nu se plateste factura?
In primul rand, vom stabili ce se intampla cu TVA-ul de la achizitie,
daca nu se plateste factura, pentru a stabili daca taxa devine
deductibila dupa cele 90 de zile.
Daca din aceleasi motive obiective, pe care le are clientul meu ce nu imi achita factura, atunci cand societatea noastra nu plateste contravaloarea bunurilor si serviciilor catre furnizor o perioada mai mare de 90 de zile, nu isi poate exercita dreptul de deducere a TVA, insa va plati TVA de la vanzare la expirarea celor 90 de zile de la neincasarea facturilor de livrare catre clienti.
In esenta, se acorda o perioada de gratie de 3 luni la plata TVA colectate si neincasate, fara sa pot exercita acelasi drept de deducere in mod simetric la facturile neplatite in acest termen. Desigur, daca plata se efectueaza la o perioada mai indelungata, 1 sau 2 ani, in interiorul termenului de prescriptie, la data platii se poate exercita dreptul de deducere.
Deducerea trebuie sa respecte si celelalte reglementari, respectiv trebuie urmarit scopul pentru care se efectueaza achizitia.
In al doilea rand, vom vedea ce se intampla daca in perioada de 90 de zile sunt incasari partiale, precum si cum se colecteaza TVA.
Daca in perioada aceasta de 90 de zile intervine o incasare de la client, colectarea TVA se face proportional cu valoarea incasarii in total factura. Astfel, se va utiliza urmatorul procedeu de calcul:
- se prezuma ca valoarea incasarii cuprinde si TVA facturata catre client;
- se determina TVA colectata din incasare prin metoda sutei majorate. Exemplu cu procentul de 24% este 24 x 100 / 124.
In ce priveste deducerea TVA la platile partiale, mentionam ca in mod similar cu determinarea TVA colectate la incasari partiale, exercitarea dreptului de deducere a TVA la platile partiale catre furnizori urmeaza procedura deducerii proportionale cu valoarea platii in total factura:
- se prezuma ca valoarea platii catre furnizor cuprinde si valoarea TVA deductibile;
- se determina TVA de dedus prin plata facturii, cu metoda sutei majorate.
Daca din aceleasi motive obiective, pe care le are clientul meu ce nu imi achita factura, atunci cand societatea noastra nu plateste contravaloarea bunurilor si serviciilor catre furnizor o perioada mai mare de 90 de zile, nu isi poate exercita dreptul de deducere a TVA, insa va plati TVA de la vanzare la expirarea celor 90 de zile de la neincasarea facturilor de livrare catre clienti.
In esenta, se acorda o perioada de gratie de 3 luni la plata TVA colectate si neincasate, fara sa pot exercita acelasi drept de deducere in mod simetric la facturile neplatite in acest termen. Desigur, daca plata se efectueaza la o perioada mai indelungata, 1 sau 2 ani, in interiorul termenului de prescriptie, la data platii se poate exercita dreptul de deducere.
Deducerea trebuie sa respecte si celelalte reglementari, respectiv trebuie urmarit scopul pentru care se efectueaza achizitia.
In al doilea rand, vom vedea ce se intampla daca in perioada de 90 de zile sunt incasari partiale, precum si cum se colecteaza TVA.
Daca in perioada aceasta de 90 de zile intervine o incasare de la client, colectarea TVA se face proportional cu valoarea incasarii in total factura. Astfel, se va utiliza urmatorul procedeu de calcul:
- se prezuma ca valoarea incasarii cuprinde si TVA facturata catre client;
- se determina TVA colectata din incasare prin metoda sutei majorate. Exemplu cu procentul de 24% este 24 x 100 / 124.
In ce priveste deducerea TVA la platile partiale, mentionam ca in mod similar cu determinarea TVA colectate la incasari partiale, exercitarea dreptului de deducere a TVA la platile partiale catre furnizori urmeaza procedura deducerii proportionale cu valoarea platii in total factura:
- se prezuma ca valoarea platii catre furnizor cuprinde si valoarea TVA deductibile;
- se determina TVA de dedus prin plata facturii, cu metoda sutei majorate.
Serviciile efectuate pe mai multe perioade
Veniturile din prestări de servicii se
înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Stadiul de
execuţie al lucrării se determină pe bază de situaţii de lucrări care
însoţesc facturile, procese-verbale de recepţie sau alte documente care
atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.
În cazul lucrărilor de construcţii, recunoaşterea veniturilor se face pe baza actului de recepţie semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie.
Nota contabila este:
332 “Servicii în curs de execuţie”=712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”
Contravaloarea lucrărilor nerecepţionate de beneficiar până la sfârşitul perioadei se evidenţiază la cost, în contul 332 “Servicii în curs de execuţie”, pe seama contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”.
Contul 332 ” Servicii în curs de execuţie”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa serviciilor în curs de execuţie existente la sfârşitul perioadei.
Contul 332 ” Servicii în curs de execuţie” este un cont de activ.
În debitul contului 332 “Servicii în curs de execuţie” se înregistrează:
- valoarea la cost de producţie a serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei (712).
În creditul contului 332 ” Servicii în curs de execuţie” se înregistrează:
- scăderea din gestiune a valorii serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare (712).
Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei .
Contul 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al serviciilor în curs de execuţie, precum şi variaţia acestuia.
În creditul contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei, costul serviciilor în curs de execuţie (332);
În debitul contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” se înregistrează:
- reluarea serviciilor în curs de execuţie, la începutul perioadei (332).
În cazul lucrărilor de construcţii, recunoaşterea veniturilor se face pe baza actului de recepţie semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie.
Nota contabila este:
332 “Servicii în curs de execuţie”=712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”
Contravaloarea lucrărilor nerecepţionate de beneficiar până la sfârşitul perioadei se evidenţiază la cost, în contul 332 “Servicii în curs de execuţie”, pe seama contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”.
Contul 332 ” Servicii în curs de execuţie”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa serviciilor în curs de execuţie existente la sfârşitul perioadei.
Contul 332 ” Servicii în curs de execuţie” este un cont de activ.
În debitul contului 332 “Servicii în curs de execuţie” se înregistrează:
- valoarea la cost de producţie a serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei (712).
În creditul contului 332 ” Servicii în curs de execuţie” se înregistrează:
- scăderea din gestiune a valorii serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare (712).
Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei .
Contul 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al serviciilor în curs de execuţie, precum şi variaţia acestuia.
În creditul contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei, costul serviciilor în curs de execuţie (332);
În debitul contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” se înregistrează:
- reluarea serviciilor în curs de execuţie, la începutul perioadei (332).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)