Va prezentam mai jos care sunt noile modificari in ce priveste contributiile sociale datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri cu regim de retinere a impozitului la sursa conform Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, art.
29619, art. 29621-29626 care incepand cu 1 iulie 2012 sunt administrate
de Agentia Nationala de Administrare Fiscala
Contributia de asigurari sociale (CAS) - 10,5%.
Baza lunara de calcul
Categoriile mentionate - prevazute la art. 29621 alin. (1) lit. f) -
datoreaza contributia individuala de asigurari sociale si contributia de
asigurari sociale de sanatate, cu exceptiile prevazute de lege.
Veniturile din activitati pentru care platitorul veniturilor are obligatia de a retine si de a vira impozit si contributii prin retinere la sursa sunt:
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
- venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor
civile incheiate potrivit Codului civil, precum si a contractelor de
agent;
- venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
- venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit titlului IV1, care nu genereaza o
persoana juridica
- veniturile realizate de o persoana fizica rezidenta atat in Romania
cat si in strainatate din asocierea cu persoane juridice romane dintr-o
asociere fara personalitate juridica
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala: diferenta dintre
venitul brut si cheltuiala deductibila (20% din venitul brut sau 25 %
din venitul brut pentru veniturile provenind din crearea unor lucrari de
arta monumentala)
- venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor
civile incheiate potrivit Codului civil, precum si a contractelor de
agent;
- venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
(venitul brut stabilit prin contractul incheiat intre parti)
Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale nu
poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat
(5x2117 = 10585 lei)
NU SE DATOREAZA CAS pentru:
- venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit titlului IV1, care nu genereaza o
persoana juridica
- veniturile realizate de o persoana fizica rezidenta atat in Romania
cat si in strainatate din asocierea cu persoane juridice romane dintr-o
asociere fara personalitate juridica
Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS)- 5,5%
Baza lunara de calcul
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala: Diferenta dintre
venitul brut si cheltuiala deductibila (20% din venitul brut sau 25 %
din venitul brut pentru veniturile provenind din crearea unor lucrari de
arta monumentala))
- venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor
civile incheiate potrivit Codului civil, precum si a contractelor de
agent;
- venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
(venitul brut stabilit prin contractul incheiat intre parti)
- venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana
juridica contribuabil, potrivit titlului IV1, care nu genereaza o
persoana juridica
(venitul din asociere)
- veniturile realizate de o persoana fizica rezidenta atat in Romania
cat si in strainatate din asocierea cu persoane juridice romane dintr-o
asociere fara personalitate juridica
(venitul din asociere)
Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate nu
poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca
acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia (700
lei)
NU SE DATOREAZA CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala realizate de persoanele care mai realizeaza si venituri:
- salariale;
- sub forma indemnizatiilor de somaj;
- din pensii mai mici de 740 lei:
- ca intreprindere individuala, intreprindere familiala, persoana fizica autorizata, din profesii libere;
- din activitatile agricole;
- venituri cu regim de retinere la sursa (din contracte/conventii
civile, din expertize contabile, tehnice, judiciare, extrajudiciare, din
asocieri fara personalitate juridica cu o microintreprindere sau cu o
persoana juridica platitoare de impozit pe profit)
Modalitate de declarare si de plata a contributiilor sociale (CASS, CAS)
Contributiile de asigurari sociale si asigurari sociale de sanatate se
retin la sursa de catre platitorul veniturilor, care are obligatia
declararii (lunar sau trimestrial in Declaratia 112) si platii acestora.
Obligatiile reprezentand contributiile de asigurari sociale si asigurari
sociale de sanatate calculate, retinute si virate in cursul anului
fiscal de catre platitorii de venit sunt obligatii finale. Beneficiarii
veniturilor nu au obligatii declarative si de plata la organul fiscal in
ceea ce priveste contributia de asigurari sociale de sanatate.
luni, 9 iulie 2012
Proiect de ordin – implementarea IFRS la societatile cotate
Pe site-ul Ministerului de finante a
fost publicat in data de 25.06.2012 un proiect de ordin privind
aplicarea de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare
sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, a Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară
Iata continutul proiectului :
Art. 1. – (1) Începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată au obligaţia de a aplica Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale.
(2) Pentru exerciţiul financiar al anului 2012, situaţiile financiare anuale individuale în baza IFRS se întocmesc prin retratarea informaţiilor din contabilitatea organizată în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. – (1) În înţelesul prezentului ordin, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară reprezintă standardele adoptate potrivit procedurii prevăzute la art. 6 alin. (2) din Regulamentul nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate.
(2) Piaţa reglementată are înţelesul prevăzut la art. 125 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3. – Entităţile prevăzute la art. 1 vor întocmi şi vor publica, potrivit legii, situaţiile financiare anuale individuale întocmite în baza IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, în moneda naţională şi în limba română.
Art. 4. – Situaţiile financiare anuale individuale întocmite în baza IFRS fac obiectul auditului statutar, potrivit legii.
Art. 5. – Entităţile prevăzute la art. 1 au obligaţia să asigure continuitatea aplicării IFRS, inclusiv în situaţia în care valorile lor mobiliare la data bilanţului nu mai sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Art. 6. – Prezentul ordin se aplică începând cu situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar 2012.
Art. 7. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 1 alin. (6) şi art. 4 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.121/2006 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 12 iulie 2006.
Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Iata continutul proiectului :
Art. 1. – (1) Începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată au obligaţia de a aplica Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale.
(2) Pentru exerciţiul financiar al anului 2012, situaţiile financiare anuale individuale în baza IFRS se întocmesc prin retratarea informaţiilor din contabilitatea organizată în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. – (1) În înţelesul prezentului ordin, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară reprezintă standardele adoptate potrivit procedurii prevăzute la art. 6 alin. (2) din Regulamentul nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate.
(2) Piaţa reglementată are înţelesul prevăzut la art. 125 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3. – Entităţile prevăzute la art. 1 vor întocmi şi vor publica, potrivit legii, situaţiile financiare anuale individuale întocmite în baza IFRS începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, în moneda naţională şi în limba română.
Art. 4. – Situaţiile financiare anuale individuale întocmite în baza IFRS fac obiectul auditului statutar, potrivit legii.
Art. 5. – Entităţile prevăzute la art. 1 au obligaţia să asigure continuitatea aplicării IFRS, inclusiv în situaţia în care valorile lor mobiliare la data bilanţului nu mai sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Art. 6. – Prezentul ordin se aplică începând cu situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar 2012.
Art. 7. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 1 alin. (6) şi art. 4 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.121/2006 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 12 iulie 2006.
Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Registrul numerelor de inventar
In ce priveste inventarierea mijloacelor fixe trebuie sa precizam ca aceasta procedura implica utilizarea unui registru al numerelor de inventar care serveste ca document de atribuire a numerelor de inventar mijloacelor fixe existente in unitate, in vederea identificarii lor.
Registrul numerelor de inventar se intocmeste de compartimentul financiar-contabil, pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.
Se poate folosi, fie cate un registru pentru fiecare grupa de mijloace fixe, fie un registru pentru mai multe grupe, in functie de numarul mijloacelor fixe existente si al celor care urmeaza a intra in unitate.
In scopul asigurarii controlului asupra existentei mijloacelor fixe, se atribuie fiecarui mijloc fix, care constituie obiect de evidenta, un numar de inventar in momentul intrarii in unitate prin achizitionare, construire, confectionare, transfer etc. (cu exceptia celor luate cu chirie), care se consemneaza in registrul numerelor de inventar. Numerele de inventar atribuite mijloacelor fixe care circula prin schimb (tuburi pentru oxigen, butoaie etc.) nu se imprima pe acestea.
Numerotarea mijloacelor fixe in cadrul registrului se face, de regula, in ordinea succesiva a numerelor si pe grupe de mijloace fixe.
La stabilirea numerelor de inventar in cadrul seriei se au in vedere, atat mijloacele fixe existente, cat si mijloacele fixe care vor fi achizitionate, construite sau confectionate in anii urmatori.
Numarul de inventar atribuit unui mijloc fix urmeaza sa fie trecut in toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv.
Numarul de inventar atribuit se imprima direct pe obiect (cu vopsea sau prin poansonare) sau se graveaza pe o placuta ce se fixeaza pe mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care sa asigure identificarea mijlocului fix respectiv.
Pe fiecare obiect este obligatoriu sa se imprime si initialele unitatii careia ii apartin mijloacele fixe respective.
Pentru mijloacele fixe complexe (formate din mai multe obiecte componente) si pentru mijloacele fixe a caror evidenta se tine pe tronsoane (conducte de distributie gaz metan, drumuri, linii electrice etc.), pe fiecare obiect se indica numarul de inventar atribuit. In aceste cazuri, este necesar ca, pe langa numarul de inventar respectiv, sa se foloseasca si numere suplimentare.
Numerele de inventar ale mijloacelor fixe transferate altor unitati sau scoase din functiune nu pot fi atribuite altor mijloace fixe intrate in unitate. Aceste numere raman libere pana la renumerotarea mijloacelor fixe, cand se intocmeste un nou registru al numerelor de inventar.
Mijloacele fixe inchiriate se evidentiaza in contabilitatea unitatii care le-a luat cu chirie, in conturile in afara bilantului, cu numerele de inventar atribuite de unitatea care le-a dat cu chirie.
Principalele date ale formularului se completeaza astfel:
- in coloana 1 se inscrie numarul de inventar;
- in coloana 2 se inscrie codul mijlocului fix;
- in coloana 3 se inscriu, pe scurt, datele strict necesare pentru identificarea mijlocului fix;
- in coloana 4 se inscrie locul unde se afla mijlocul fix. In cazul miscarilor frecvente, aceasta coloana se completeaza cu creionul negru, pentru a se putea sterge denumirea locului de folosinta anterior si a se inscrie noul loc unde se afla mijlocul fix;
- coloana 5 se foloseste in masura in care sunt necesare si alte mentiuni decat cele facute in celelalte coloane, ca, de exemplu, mentiuni privind transferul sau scoaterea din functiune a mijlocului fix.
Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
- denumirea formularului;
- denumirea unitatii;
- numarul de inventar; codul de clasificare; denumirea mijlocului fix si caracteristici tehnice; locul unde se afla.
Registrul numerelor de inventar se intocmeste de compartimentul financiar-contabil, pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.
Se poate folosi, fie cate un registru pentru fiecare grupa de mijloace fixe, fie un registru pentru mai multe grupe, in functie de numarul mijloacelor fixe existente si al celor care urmeaza a intra in unitate.
In scopul asigurarii controlului asupra existentei mijloacelor fixe, se atribuie fiecarui mijloc fix, care constituie obiect de evidenta, un numar de inventar in momentul intrarii in unitate prin achizitionare, construire, confectionare, transfer etc. (cu exceptia celor luate cu chirie), care se consemneaza in registrul numerelor de inventar. Numerele de inventar atribuite mijloacelor fixe care circula prin schimb (tuburi pentru oxigen, butoaie etc.) nu se imprima pe acestea.
Numerotarea mijloacelor fixe in cadrul registrului se face, de regula, in ordinea succesiva a numerelor si pe grupe de mijloace fixe.
La stabilirea numerelor de inventar in cadrul seriei se au in vedere, atat mijloacele fixe existente, cat si mijloacele fixe care vor fi achizitionate, construite sau confectionate in anii urmatori.
Numarul de inventar atribuit unui mijloc fix urmeaza sa fie trecut in toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv.
Numarul de inventar atribuit se imprima direct pe obiect (cu vopsea sau prin poansonare) sau se graveaza pe o placuta ce se fixeaza pe mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care sa asigure identificarea mijlocului fix respectiv.
Pe fiecare obiect este obligatoriu sa se imprime si initialele unitatii careia ii apartin mijloacele fixe respective.
Pentru mijloacele fixe complexe (formate din mai multe obiecte componente) si pentru mijloacele fixe a caror evidenta se tine pe tronsoane (conducte de distributie gaz metan, drumuri, linii electrice etc.), pe fiecare obiect se indica numarul de inventar atribuit. In aceste cazuri, este necesar ca, pe langa numarul de inventar respectiv, sa se foloseasca si numere suplimentare.
Numerele de inventar ale mijloacelor fixe transferate altor unitati sau scoase din functiune nu pot fi atribuite altor mijloace fixe intrate in unitate. Aceste numere raman libere pana la renumerotarea mijloacelor fixe, cand se intocmeste un nou registru al numerelor de inventar.
Mijloacele fixe inchiriate se evidentiaza in contabilitatea unitatii care le-a luat cu chirie, in conturile in afara bilantului, cu numerele de inventar atribuite de unitatea care le-a dat cu chirie.
Principalele date ale formularului se completeaza astfel:
- in coloana 1 se inscrie numarul de inventar;
- in coloana 2 se inscrie codul mijlocului fix;
- in coloana 3 se inscriu, pe scurt, datele strict necesare pentru identificarea mijlocului fix;
- in coloana 4 se inscrie locul unde se afla mijlocul fix. In cazul miscarilor frecvente, aceasta coloana se completeaza cu creionul negru, pentru a se putea sterge denumirea locului de folosinta anterior si a se inscrie noul loc unde se afla mijlocul fix;
- coloana 5 se foloseste in masura in care sunt necesare si alte mentiuni decat cele facute in celelalte coloane, ca, de exemplu, mentiuni privind transferul sau scoaterea din functiune a mijlocului fix.
Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
- denumirea formularului;
- denumirea unitatii;
- numarul de inventar; codul de clasificare; denumirea mijlocului fix si caracteristici tehnice; locul unde se afla.
Sanctiuni in caz de nedepunere a declaratiei VIES
• nedepunerea declaraţiei
recapitulative 390, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare
lunii calendaristice în care ia naştere exigibilitatea TVA constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă în sumă fixă de la 1.000 la
5.000 lei.
• depunerea de declaraţii recapitulative incorecte sau incomplete constituie, de asemenea, contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.500 lei.
Nu se sancţionează contravenţional:
- persoanele care corectează declaraţia recapitulativă până la termenul legal de depunere a următoarei declaraţii recapitulative, dacă fapta nu a fost constatată de organul fiscal anterior corectării;
- persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corectează declaraţiile recapitulative ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.
• depunerea de declaraţii recapitulative incorecte sau incomplete constituie, de asemenea, contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.500 lei.
Nu se sancţionează contravenţional:
- persoanele care corectează declaraţia recapitulativă până la termenul legal de depunere a următoarei declaraţii recapitulative, dacă fapta nu a fost constatată de organul fiscal anterior corectării;
- persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corectează declaraţiile recapitulative ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.
Declaratii scadente iulie 2012
10 iulie
▪ Depunerea Declaratiei de mentiuni privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul persoanelor impozabile, inregistrate in scopuri de TVA, care in cursul unui an calendaristic nu depasesc plafonul de scutire prevazut la art.152 din Codul fiscal ( Formular 096 )
Cine depune ?
Persoanele impozabile, inregistrate in scopuri de TVA care nu au depasit plafonul de scutire si care doresc sa fie scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
16 iulie
▪ Depunerea Situatia livrarilor de tigarete in luna precendenta
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati, operatorii inregistrati/ destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de astfel de produse.
▪ Depunerea Situatiei centralizatoare privind achizitiile / utilizarile de produse accizabile si livrarile de produse finite rezultate in luna .. pentru luna precendenta.
Cine depune ?
Operatorii economici care detin autorizatie de utilizator final (alcoolul etilic si alte produse alcoolice).
▪ Depunerea Situatiei centralizatoare privind achizitiile si livrarile de produse accizabile pentru luna precendenta
Cine depune ?
Destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali pentru achizitiile si livrarile intracomunitare de produse accizabile
▪ Depunerea Situatiei centralizatoare privind achizitiile si livrarile de produse energetice pentru luna precendenta
Cine depune ?
Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final
▪ Depunerea Evidentei achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor pentru luna precendenta
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii.
▪ Depunerea situatiei cu privire la produsele accizabile pentru luna precendenta .
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati pentru productie si pentru depozitare produse accizabile, precum si terminalul petrolier cu iesire in port autorizat ca antrepozit fiscal pentru operatiunile desfasurate in incinta acestuia.
▪ Depunerea Declaratiei privind productia de vinuri linistite realizata si comercializata in calitate de mic producator aferenta semestrului trecut
Cine depune ?
Micii producatori de vinuri linistite .
▪ Depunerea Declaratiei privind achizitiile/livrarile intracomunitare de vinuri linistite efectuate in calitate de mic producator aferenta semestrului trecut .
Cine depune ?
Micul producator de vinuri aflat in cazul prevazut la alin. (24) din pct. 83 al HG 1620/2009, precum si destinatarul din România prevazut la alin. (25) .
▪ Depunerea jurnalelor privind livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie/navigatie pentru luna precendenta .
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati pentru productie/depozitare.
▪ Depunerea jurnalelor privind achizitiile/ livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie/ navigatie pentru luna precendenta .
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati pentru depozitare.
20 iulie
▪ Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru trimestrul precedent Formular 301
Cine depune?
Persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile
25 iulie
▪ Plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta
Cine efectueaza plata ?
Platitorii de urmatoarele venituri:
a) din drepturi de proprietate intelectuala;
b) din activitati desfasurate in baza contractelor /conventiilor civile si a contractelor de agent;
c) din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
d) obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV.1, care nu genereaza o persoana juridica.
▪ Efectuarea platii anticipate de 50% din impozitul pentru venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala (prima rata)
Cine efectueaza plata ?
Contribuabilii care obtin venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, având o capacitate de cazare cuprinsa intre una si 5 camere inclusiv.
▪ Depunerea Declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul de stat Formular 100 (format electronic) aferente lunii iunie sau trimestrului II.
▪ Depunerea Declaratiei privind distribuirea intre asociati a veniturilor si cheltuielilor aferente trimestrului precedent Formular 104
Cine depune ?
Asocierile fara personalitate juridica constituite intre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) din C.F.
▪ Depunerea Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate Formular 112 pentru luna precedenta
Cine depune ?
- Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori, precum si entitatile asimilate angajatorului, care au calitatea de platitori de venituri din activitati dependente ;
- Institutiile publice care calculeaza, retin, platesc si suporta contributii sociale obligatorii in numele asiguratului
▪ Depunerea Declaratiei informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal Formular 208 , aferente semestrului precedent.
Cine depune ?
Notarii publici .
▪Depunerea Declaratiei privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de persoane fizice care desfasoara activitate in România si de persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in România pentru luna precedenta Formular 224
Cine depune ?
Persoanele fizice care obtin salarii din strainatate pentru activitati in România si persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in România
▪ Depunerea Declaratiei privind stabilirea impozitului reprezentând plata anticipata trimestriala in contul impozitului pe câstigul net anual impozabil pentru câstigurile obtinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise pe trimestrul precedent Formular 225.
Cine depune ?
Contribuabilii care obtin venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decât partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise.
▪ Depunerea Decontului de taxa pe valoarea adaugata Formular 300
Cine depune ?
Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de TVA conform art. 153 C.F. (lunar, trimestrial, semestrial, anual – dupa caz)
▪ Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adaugata pentru luna precedenta Formular 301 .
Cine depune ?
Persoanele mentionate in instructiunile de completare a formularului , pentru fiecare sectiune.
▪ Depunerea Declaratiei recapitulative privind livrarile / achizitiile /prestarile intracomunitare de bunuri pentru luna trecuta Formular 390 VIES
Cine depune ?
Contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153.1 din C.F.
▪ Depunerea Declaratiei informative privind livrarile / prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national aferente perioadei de raportare precedente (luna, trim. etc. ; perioada de raportare este cea declarata pentru depunerea decontului de TVA, prevazuta la art. 156.1 din C.F.) Formular 394
Cine depune ?
- Pers. impozabile inreg. in scopuri de TVA in România, cf. art. 153 din C.F. obligate la plata taxei, cf. art. 150 alin. (1) si alin. (7) din C.F., pt. operatiuni impozabile in România, cf. art. 126 alin. (1).
- Pers. impozabile inregistrate in scopuri de TVA in România, cf. art. 153 din C.F., care realizeaza in România, de la pers. impozabile inreg. in scopuri deTVA in România, achizitii de bunuri sau servicii taxabile.
▪ Depunerea Declaratiei de mentiuni privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA in cazul persoanelor impozabile, inregistrate in scopuri de TVA, care in cursul unui an calendaristic nu depasesc plafonul de scutire prevazut la art.152 din Codul fiscal ( Formular 096 )
Cine depune ?
Persoanele impozabile, inregistrate in scopuri de TVA care nu au depasit plafonul de scutire si care doresc sa fie scoase din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
16 iulie
▪ Depunerea Situatia livrarilor de tigarete in luna precendenta
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati, operatorii inregistrati/ destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de astfel de produse.
▪ Depunerea Situatiei centralizatoare privind achizitiile / utilizarile de produse accizabile si livrarile de produse finite rezultate in luna .. pentru luna precendenta.
Cine depune ?
Operatorii economici care detin autorizatie de utilizator final (alcoolul etilic si alte produse alcoolice).
▪ Depunerea Situatiei centralizatoare privind achizitiile si livrarile de produse accizabile pentru luna precendenta
Cine depune ?
Destinatarii inregistrati si reprezentantii fiscali pentru achizitiile si livrarile intracomunitare de produse accizabile
▪ Depunerea Situatiei centralizatoare privind achizitiile si livrarile de produse energetice pentru luna precendenta
Cine depune ?
Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final
▪ Depunerea Evidentei achizitionarii, utilizarii si returnarii marcajelor pentru luna precendenta
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati si importatorii autorizati de produse supuse marcarii.
▪ Depunerea situatiei cu privire la produsele accizabile pentru luna precendenta .
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati pentru productie si pentru depozitare produse accizabile, precum si terminalul petrolier cu iesire in port autorizat ca antrepozit fiscal pentru operatiunile desfasurate in incinta acestuia.
▪ Depunerea Declaratiei privind productia de vinuri linistite realizata si comercializata in calitate de mic producator aferenta semestrului trecut
Cine depune ?
Micii producatori de vinuri linistite .
▪ Depunerea Declaratiei privind achizitiile/livrarile intracomunitare de vinuri linistite efectuate in calitate de mic producator aferenta semestrului trecut .
Cine depune ?
Micul producator de vinuri aflat in cazul prevazut la alin. (24) din pct. 83 al HG 1620/2009, precum si destinatarul din România prevazut la alin. (25) .
▪ Depunerea jurnalelor privind livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie/navigatie pentru luna precendenta .
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati pentru productie/depozitare.
▪ Depunerea jurnalelor privind achizitiile/ livrarile de combustibil destinat utilizarii exclusiv pentru aviatie/ navigatie pentru luna precendenta .
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizati pentru depozitare.
20 iulie
▪ Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru trimestrul precedent Formular 301
Cine depune?
Persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile
25 iulie
▪ Plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta
Cine efectueaza plata ?
Platitorii de urmatoarele venituri:
a) din drepturi de proprietate intelectuala;
b) din activitati desfasurate in baza contractelor /conventiilor civile si a contractelor de agent;
c) din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
d) obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV.1, care nu genereaza o persoana juridica.
▪ Efectuarea platii anticipate de 50% din impozitul pentru venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala (prima rata)
Cine efectueaza plata ?
Contribuabilii care obtin venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, având o capacitate de cazare cuprinsa intre una si 5 camere inclusiv.
▪ Depunerea Declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul de stat Formular 100 (format electronic) aferente lunii iunie sau trimestrului II.
▪ Depunerea Declaratiei privind distribuirea intre asociati a veniturilor si cheltuielilor aferente trimestrului precedent Formular 104
Cine depune ?
Asocierile fara personalitate juridica constituite intre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) din C.F.
▪ Depunerea Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate Formular 112 pentru luna precedenta
Cine depune ?
- Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori, precum si entitatile asimilate angajatorului, care au calitatea de platitori de venituri din activitati dependente ;
- Institutiile publice care calculeaza, retin, platesc si suporta contributii sociale obligatorii in numele asiguratului
▪ Depunerea Declaratiei informative privind impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal Formular 208 , aferente semestrului precedent.
Cine depune ?
Notarii publici .
▪Depunerea Declaratiei privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de persoane fizice care desfasoara activitate in România si de persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in România pentru luna precedenta Formular 224
Cine depune ?
Persoanele fizice care obtin salarii din strainatate pentru activitati in România si persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in România
▪ Depunerea Declaratiei privind stabilirea impozitului reprezentând plata anticipata trimestriala in contul impozitului pe câstigul net anual impozabil pentru câstigurile obtinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise pe trimestrul precedent Formular 225.
Cine depune ?
Contribuabilii care obtin venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decât partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise.
▪ Depunerea Decontului de taxa pe valoarea adaugata Formular 300
Cine depune ?
Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de TVA conform art. 153 C.F. (lunar, trimestrial, semestrial, anual – dupa caz)
▪ Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adaugata pentru luna precedenta Formular 301 .
Cine depune ?
Persoanele mentionate in instructiunile de completare a formularului , pentru fiecare sectiune.
▪ Depunerea Declaratiei recapitulative privind livrarile / achizitiile /prestarile intracomunitare de bunuri pentru luna trecuta Formular 390 VIES
Cine depune ?
Contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153.1 din C.F.
▪ Depunerea Declaratiei informative privind livrarile / prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national aferente perioadei de raportare precedente (luna, trim. etc. ; perioada de raportare este cea declarata pentru depunerea decontului de TVA, prevazuta la art. 156.1 din C.F.) Formular 394
Cine depune ?
- Pers. impozabile inreg. in scopuri de TVA in România, cf. art. 153 din C.F. obligate la plata taxei, cf. art. 150 alin. (1) si alin. (7) din C.F., pt. operatiuni impozabile in România, cf. art. 126 alin. (1).
- Pers. impozabile inregistrate in scopuri de TVA in România, cf. art. 153 din C.F., care realizeaza in România, de la pers. impozabile inreg. in scopuri deTVA in România, achizitii de bunuri sau servicii taxabile.
Un contabil sef fara acreditare CECCAR poate sa semneze Bilantul?
Ne confruntam de foarte multe ori, in domeniul financiar-contabil, cu
situatia in unele societati insarcineaza angajati aflati in functia de contabil
sef, manager/director economic/financiar cu studii economice superioare
(management ASE), fara acreditare CECCAR sa semneze situatiile
financiare (bilantul). Datorita interesului crescut pentru aceste
situatii, ne dorim sa facem unele precizari legate de conditiile sau
limitele acestei posibilitati, avand ca suport de argumentare temeiul
legal.
Precizam astfel ca un angajat aflat in contextul de mai sus are dreptul semnarii situatiilor financiare, daca este angajat pe functia de contabil sef sau director /manager economic, in conditiile in care are studii superioare.
Legea 82/1991 privind contabilitatea este cea care guverneaza aspectele legate de persoanele responsabile cu organziarea si raspunderea pentru organizarea contabilitatii. La art 10 din aceasta lege, se prevad urmatoarele:
"CAPITOLUL II
Organizarea si conducerea contabilitatii
ART. 10
"(1) Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prevazute la art. 1 alin. (1)-(4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.
(2) Contabilitatea se organizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare.
(3) Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
(3^1) In cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. (1^1), contabilitatea poate fi organizata si condusa potrivit prevederilor alin. (2) si (3) sau pe baza de contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, situatie in care raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestor persoane fizice.
(4) Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine. In cazul in care contabilitatea este condusa pe baza de contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora, potrivit legii si prevederilor contractuale.
(4^1) In cazul persoanelor prevazute la art. 1 alin. (5), raspunderea pentru organizarea contabilitatii revine acestora. Conducerea contabilitatii se poate efectua de catre aceste persoane, situatie in care raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora. In cazul in care contabilitatea este condusa potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) si (3) sau pe baza de contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestor persoane, potrivit legii si prevederilor contractuale.
(5) Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au persoane incadrate cu contract individual de munca sau numite intr-o functie publica, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Incheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie."
Se observa ca reglementare precizeaza clar la art 10 alin 2 persoanele desemnate care conduc contabilitate, iar la art 10 alin 3 - se utilizeaza sintagma "Contabilitatea poate fi organizata si condusa..".
Astfel, directorul economic, contabilul sef trebuie sa fie angajat cu contract individual de munca al societatii respective si sa aiba studii superioare, fara a fi obligatorie certificarea CECCAR.
Pe formularul de bilant, la rubrica "Intocmit" se poate alege calitatea persoanei care semneaza situatiile financiare alaturi de Administrator - si se observa ca una din optiuni este Contabil sef - codul 11 / Director economic - cod 12.
Precizam astfel ca un angajat aflat in contextul de mai sus are dreptul semnarii situatiilor financiare, daca este angajat pe functia de contabil sef sau director /manager economic, in conditiile in care are studii superioare.
Legea 82/1991 privind contabilitatea este cea care guverneaza aspectele legate de persoanele responsabile cu organziarea si raspunderea pentru organizarea contabilitatii. La art 10 din aceasta lege, se prevad urmatoarele:
"CAPITOLUL II
Organizarea si conducerea contabilitatii
ART. 10
"(1) Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prevazute la art. 1 alin. (1)-(4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.
(2) Contabilitatea se organizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare.
(3) Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
(3^1) In cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. (1^1), contabilitatea poate fi organizata si condusa potrivit prevederilor alin. (2) si (3) sau pe baza de contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, situatie in care raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestor persoane fizice.
(4) Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine. In cazul in care contabilitatea este condusa pe baza de contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora, potrivit legii si prevederilor contractuale.
(4^1) In cazul persoanelor prevazute la art. 1 alin. (5), raspunderea pentru organizarea contabilitatii revine acestora. Conducerea contabilitatii se poate efectua de catre aceste persoane, situatie in care raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora. In cazul in care contabilitatea este condusa potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) si (3) sau pe baza de contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestor persoane, potrivit legii si prevederilor contractuale.
(5) Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au persoane incadrate cu contract individual de munca sau numite intr-o functie publica, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania. Incheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie."
Se observa ca reglementare precizeaza clar la art 10 alin 2 persoanele desemnate care conduc contabilitate, iar la art 10 alin 3 - se utilizeaza sintagma "Contabilitatea poate fi organizata si condusa..".
Astfel, directorul economic, contabilul sef trebuie sa fie angajat cu contract individual de munca al societatii respective si sa aiba studii superioare, fara a fi obligatorie certificarea CECCAR.
Pe formularul de bilant, la rubrica "Intocmit" se poate alege calitatea persoanei care semneaza situatiile financiare alaturi de Administrator - si se observa ca una din optiuni este Contabil sef - codul 11 / Director economic - cod 12.
Precizari privind inregistrarea sau anularea inregistrarii in scopuri de TVA
Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2012
pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, de la 1 iulie
2012, plafonul de la care persoanele impozabile sunt obligate sa
solicite inregistrarea in scopuri de TVA a fost majorat de la 35.000 la
65.000 de euro (respectiv de la 119.000 la 220.000 lei).
Urmare a acestui fapt, in perioada 1.07-31.12.2012, sunt aplicabile anumite prevederi tranzitorii in ceea ce priveste regimul special de scutire pentru intreprinderile mici pe care le prezentam in materialul urmator.
Persoanele impozabile infiintate anterior anului 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de 119.000 lei in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012. in cazul in care nu au depasit in aceasta perioada plafonul de 119.000 lei, persoanele impozabile trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de 220.000 lei pana la 31 decembrie 2012. La determinarea plafonului de 220.000 de lei se va lua in calcul si cifra de afaceri realizata in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012.
De asemenea, persoanele impozabile infiintate in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, daca depasesc in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012 plafonul de 119.000 lei determinat proportional cu perioada ramasa de la infiintare si pana la sfarsitul anului, fractiunea de luna considerandu-se o luna calendaristica intreaga. in cazul in care nu au depasit in aceasta perioada plafonul de 119.000 lei, persoanele impozabile trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA daca depasesc plafonul de 220.000 lei pana la 31 decembrie 2012.
Exceptie de la aceste prevederi fac persoanele impozabile pentru care obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA ar interveni incepand cu 1 iulie 2012. Acestea nu trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA decat in situatia in care depasesc plafonul de 220.000 lei pana la 31 decembrie 2012.
Persoanele impozabile infiintate incepand cu 1 iulie 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de scutire de 220.000 lei, in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2012.
Potrivit actului normativ mentionat mai sus, persoanele impozabile care s-au inregistrat in scopuri de TVA in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012, ca urmare a depasirii plafonului de scutire, pot solicita incepand cu 1 iulie 2012 scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA in vederea aplicarii regimului special de scutire, cu conditia ca la data solicitarii sa nu fi depasit plafonul de scutire de 220.000 lei. in schimb, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA anterior anului 2012, pot solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA dupa 1 iulie 2012, inclusiv, daca nu au depasit plafonul de scutire de 119.000 lei din anul precedent, respectiv anul 2011, si daca pana la data solicitarii scoaterii din evidenta nu au depasit plafonul de scutire de 220.000 lei.
In situatiile mentionate mai sus, solicitarea de scoatere din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA se poate depune la organele fiscale intre 1 si 10 a fiecarei luni urmatoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabila (luna sau trimestrul).
Anularea inregistrarii in scopuri de TVA va fi valabila de la data comunicarii deciziei privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA. Organele fiscale competente au obligatia de a solutiona solicitarile de scoatere a persoanelor impozabile din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, cel tarziu pana la finele lunii in care a fost depusa solicitarea.
Important!
Persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta are obligatia sa depuna ultimul decont, indiferent de perioada fiscala aplicata, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost comunicata decizia de anulare a inregistrarii in scopuri de TVA si in care are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa.
Atentie!
Persoanele impozabile care solicita in cursul anului 2012 scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA nu au obligatia sa efectueze ajustarile de taxa pentru bunurile/serviciile achizitionate pana la 30 septembrie 2011 inclusiv.
Urmare a acestui fapt, in perioada 1.07-31.12.2012, sunt aplicabile anumite prevederi tranzitorii in ceea ce priveste regimul special de scutire pentru intreprinderile mici pe care le prezentam in materialul urmator.
Persoanele impozabile infiintate anterior anului 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de 119.000 lei in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012. in cazul in care nu au depasit in aceasta perioada plafonul de 119.000 lei, persoanele impozabile trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de 220.000 lei pana la 31 decembrie 2012. La determinarea plafonului de 220.000 de lei se va lua in calcul si cifra de afaceri realizata in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012.
De asemenea, persoanele impozabile infiintate in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, daca depasesc in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012 plafonul de 119.000 lei determinat proportional cu perioada ramasa de la infiintare si pana la sfarsitul anului, fractiunea de luna considerandu-se o luna calendaristica intreaga. in cazul in care nu au depasit in aceasta perioada plafonul de 119.000 lei, persoanele impozabile trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA daca depasesc plafonul de 220.000 lei pana la 31 decembrie 2012.
Exceptie de la aceste prevederi fac persoanele impozabile pentru care obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA ar interveni incepand cu 1 iulie 2012. Acestea nu trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA decat in situatia in care depasesc plafonul de 220.000 lei pana la 31 decembrie 2012.
Persoanele impozabile infiintate incepand cu 1 iulie 2012 au obligatia solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, daca depasesc plafonul de scutire de 220.000 lei, in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2012.
Potrivit actului normativ mentionat mai sus, persoanele impozabile care s-au inregistrat in scopuri de TVA in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2012, ca urmare a depasirii plafonului de scutire, pot solicita incepand cu 1 iulie 2012 scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA in vederea aplicarii regimului special de scutire, cu conditia ca la data solicitarii sa nu fi depasit plafonul de scutire de 220.000 lei. in schimb, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA anterior anului 2012, pot solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA dupa 1 iulie 2012, inclusiv, daca nu au depasit plafonul de scutire de 119.000 lei din anul precedent, respectiv anul 2011, si daca pana la data solicitarii scoaterii din evidenta nu au depasit plafonul de scutire de 220.000 lei.
In situatiile mentionate mai sus, solicitarea de scoatere din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA se poate depune la organele fiscale intre 1 si 10 a fiecarei luni urmatoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabila (luna sau trimestrul).
Anularea inregistrarii in scopuri de TVA va fi valabila de la data comunicarii deciziei privind anularea inregistrarii in scopuri de TVA. Organele fiscale competente au obligatia de a solutiona solicitarile de scoatere a persoanelor impozabile din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, cel tarziu pana la finele lunii in care a fost depusa solicitarea.
Important!
Persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta are obligatia sa depuna ultimul decont, indiferent de perioada fiscala aplicata, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost comunicata decizia de anulare a inregistrarii in scopuri de TVA si in care are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa.
Atentie!
Persoanele impozabile care solicita in cursul anului 2012 scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA nu au obligatia sa efectueze ajustarile de taxa pentru bunurile/serviciile achizitionate pana la 30 septembrie 2011 inclusiv.
Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere
La data bilantului se efectueaza inventarierea imobilizarilor corporale potrivit
prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2869/2009
pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii.
Cand se constata ca valoarea contabila a unui activ este mai mare decat valoarea sa de inventar, se vor inregistra ajustari pentru depreciere sau amortizari suplimentare, in functie de natura deprecierii constatate, reversibile sau ireversibile.
Valoarea de inventar a imobilizarilor, in exercitiile financiare in care nu se fac reevaluari se determina ca valoare de inlocuire a activului respectiv tinind seama de starea sa la data efectuarii inventarierii.
La data inventarului se evalueaza posibilitatea existentei unei deprecieri a imobilizarilor corporale prin analiza unor factori cum ar fi:
- uzura accelerata;
- aparitia unor echipamente mai performante si aparitia uzurii morale;
- modificarea conditiilor de ansamblu ale pietei, a cererii, structurii, preturilor, etc.
Pierderea din depreciere se recunoaste ca si cheltuiala in contul de profit si pierdere. Cand conditiile care au determinat deprecierea activului au incetat, pierderile din depreciere inregistrate se reiau pe venituri.
Daca se inregistreaza ajustari pentru depreciere pentru o imobilizare, anual aceasta va fi analizata in vederea determinarii existentei conditiilor care au condus initial la inregistrarea ei.
Cand se constata ca valoarea contabila a unui activ este mai mare decat valoarea sa de inventar, se vor inregistra ajustari pentru depreciere sau amortizari suplimentare, in functie de natura deprecierii constatate, reversibile sau ireversibile.
Valoarea de inventar a imobilizarilor, in exercitiile financiare in care nu se fac reevaluari se determina ca valoare de inlocuire a activului respectiv tinind seama de starea sa la data efectuarii inventarierii.
La data inventarului se evalueaza posibilitatea existentei unei deprecieri a imobilizarilor corporale prin analiza unor factori cum ar fi:
- uzura accelerata;
- aparitia unor echipamente mai performante si aparitia uzurii morale;
- modificarea conditiilor de ansamblu ale pietei, a cererii, structurii, preturilor, etc.
Pierderea din depreciere se recunoaste ca si cheltuiala in contul de profit si pierdere. Cand conditiile care au determinat deprecierea activului au incetat, pierderile din depreciere inregistrate se reiau pe venituri.
Daca se inregistreaza ajustari pentru depreciere pentru o imobilizare, anual aceasta va fi analizata in vederea determinarii existentei conditiilor care au condus initial la inregistrarea ei.
Recunoastere cheltuieli cu valoarea reevaluata a mijloacelor fixe complet amortizate
La finalul anului 2011, o societate a efectuat reevaluarea grupelor de mijloace fixe 212 si 213.
Intre aceste mijloace fixe s-au regasit si cateva utilaje care erau integral amortizate si carora, in urma reevaluarii, li s-a dat o noua valoare contabila si o noua durata de amortizare. Urmeaza astfel sa stabilim daca amortizarea lunara pentru aceste utilaje reevaluate poate fi considerata deductibila la calculul impozitului de profit, avand in vedere art. 22, alin 5 din Codul fiscal.
Amortizarea valorii reevaluate a mijloacelor fixe este reglementata atat din punct de vedere contabil cat si fiscal. Ceea ce au in comun aceste prevederi este recunoasterea cheltuielilor cu amortizarea in cazul mijloacelor fixe achizitionate cu valoare complet amortizata (atunci cand informatiile de aceasta natura sunt posibile).
Astfel, la pct. 121 din OMFP 3055/2009 , cu modificarile ulterioare, se prevede ca o imobilizare corporala complet amortizata, daca mai poate fi folosita, poate primi o noua valoare si o noua durata de utilizare economica, corespunzatoare perioadei estimate ca ar mai fi folosita in continuare.
Prevederile pct. 122 din acelasi OMFP 3055/2009, cu modificarile ulterioare,
dispun ca valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu.
Cheltuielile cu amortizarea fiscala sunt recunoscute in conditiile prevazute de Codul fiscal (art. 24) pe perioada de utilizare stabilita prin HG 2139/2004 , pentru aprobarea Catalogului privind duratele si clasificarea mijloacelor fixe, cu modificarile ulterioare. Conform prevederilor acestui act normativ, stabilirea unei noi durate de utilizare se poate face de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent. Faptul ca un mijloc fix mai poate fi folosit in continuare si nu prezinta un pericol pentru cei care il folosesc, trebuie sa rezulte dintr-un studiu, proces verbal, raport de expertiza, confirmare sau indiferent ce nume poarta, dar care implica raspunderea de specialitate a persoanei care l-a intocmit. Atentie numai ca stabilirea unei noi durate se poate face numai in cazul mijloacelor fixe nou achizitionate si nu pentru cele existente si care au fost deja amortizate.
Mentionam ca este o diferenta intre:
- evaluarea mijlocului fix in vederea stabilirii unei noi valori in functie de pretul pietei,
si
- stabilirea unei noi perioade de utilizare, dupa amortizarea completa.
Expertul tehnic, membru al Corpului expertilor tehnici recunoscut de MLPAT, trebuie sa-si spuna punctul de vedere cu privire la starea mijloacelor fixe amortizate si siguranta in exploatare a acestora, pe baza analizei cartii tehnice a constructiei, a starii actuale a constructiei, a eventualelor modificari efectuate in timp de catre locatari, a stadiului de degradare etc.
In ceea ce priveste efectuarea unor noi reevaluari (in plus) la mijloacele fixe complet amortizate, care nu mai au valoare fiscala, potrivit dispozitiilor pct. 71 indice 5, alin. (2) din HG 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal , acestea nu pot fi recuperate pe baza amortizarii fiscale.
Cheltuielile cu amortizarea contabila a valorii reevaluate in plus a mijloacelor fixe amortizabile (complet amortizate) nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
Intre aceste mijloace fixe s-au regasit si cateva utilaje care erau integral amortizate si carora, in urma reevaluarii, li s-a dat o noua valoare contabila si o noua durata de amortizare. Urmeaza astfel sa stabilim daca amortizarea lunara pentru aceste utilaje reevaluate poate fi considerata deductibila la calculul impozitului de profit, avand in vedere art. 22, alin 5 din Codul fiscal.
Amortizarea valorii reevaluate a mijloacelor fixe este reglementata atat din punct de vedere contabil cat si fiscal. Ceea ce au in comun aceste prevederi este recunoasterea cheltuielilor cu amortizarea in cazul mijloacelor fixe achizitionate cu valoare complet amortizata (atunci cand informatiile de aceasta natura sunt posibile).
Astfel, la pct. 121 din OMFP 3055/2009 , cu modificarile ulterioare, se prevede ca o imobilizare corporala complet amortizata, daca mai poate fi folosita, poate primi o noua valoare si o noua durata de utilizare economica, corespunzatoare perioadei estimate ca ar mai fi folosita in continuare.
Prevederile pct. 122 din acelasi OMFP 3055/2009, cu modificarile ulterioare,
dispun ca valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu.
Cheltuielile cu amortizarea fiscala sunt recunoscute in conditiile prevazute de Codul fiscal (art. 24) pe perioada de utilizare stabilita prin HG 2139/2004 , pentru aprobarea Catalogului privind duratele si clasificarea mijloacelor fixe, cu modificarile ulterioare. Conform prevederilor acestui act normativ, stabilirea unei noi durate de utilizare se poate face de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent. Faptul ca un mijloc fix mai poate fi folosit in continuare si nu prezinta un pericol pentru cei care il folosesc, trebuie sa rezulte dintr-un studiu, proces verbal, raport de expertiza, confirmare sau indiferent ce nume poarta, dar care implica raspunderea de specialitate a persoanei care l-a intocmit. Atentie numai ca stabilirea unei noi durate se poate face numai in cazul mijloacelor fixe nou achizitionate si nu pentru cele existente si care au fost deja amortizate.
Mentionam ca este o diferenta intre:
- evaluarea mijlocului fix in vederea stabilirii unei noi valori in functie de pretul pietei,
si
- stabilirea unei noi perioade de utilizare, dupa amortizarea completa.
Expertul tehnic, membru al Corpului expertilor tehnici recunoscut de MLPAT, trebuie sa-si spuna punctul de vedere cu privire la starea mijloacelor fixe amortizate si siguranta in exploatare a acestora, pe baza analizei cartii tehnice a constructiei, a starii actuale a constructiei, a eventualelor modificari efectuate in timp de catre locatari, a stadiului de degradare etc.
In ceea ce priveste efectuarea unor noi reevaluari (in plus) la mijloacele fixe complet amortizate, care nu mai au valoare fiscala, potrivit dispozitiilor pct. 71 indice 5, alin. (2) din HG 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal , acestea nu pot fi recuperate pe baza amortizarii fiscale.
Cheltuielile cu amortizarea contabila a valorii reevaluate in plus a mijloacelor fixe amortizabile (complet amortizate) nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
Evaluarea aportului in natura la capitalul social
Evaluarea bunurilor reprezentand aport la capitalul social se face la o
valoare stabilita prin evaluare si este denumita valoare de aport.
Evaluarea se face de regula de catre un evaluator autorizat, membru al
unei organizatii de profil (ANEVAR).
La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat.
*Varsarea capitalului social prin aportul in numerar sau natura a asociatilor/actionarilor
- Dovada varsarii capitalului social in numerar este foaia de varsamant pe baza careia rezulta depunerea numerarului de catre fiecare asociat/actionar si extrasul de cont.
In cazul aportului in natura, dovada se poate face prin prezentarea actului de proprietate, a incheierii de intabulare a dreptului de proprietate, a certificatului de sarcini obtinut de la Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara in circumscriptia caruia se afla bunul imobil si a expertizei de evaluare a bunului sau pe baza facturilor care atesta transferul dreptului de proprietate catre persoana fizica ce realizeaza aportul.
- Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
- inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din data subscrierii.
Diferentele de curs valutar intre cursul de la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului social in valuta se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
- Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare.
- Aporturile in creante nu sunt admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata.
- Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.
La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat.
*Varsarea capitalului social prin aportul in numerar sau natura a asociatilor/actionarilor
- Dovada varsarii capitalului social in numerar este foaia de varsamant pe baza careia rezulta depunerea numerarului de catre fiecare asociat/actionar si extrasul de cont.
In cazul aportului in natura, dovada se poate face prin prezentarea actului de proprietate, a incheierii de intabulare a dreptului de proprietate, a certificatului de sarcini obtinut de la Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara in circumscriptia caruia se afla bunul imobil si a expertizei de evaluare a bunului sau pe baza facturilor care atesta transferul dreptului de proprietate catre persoana fizica ce realizeaza aportul.
- Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
- inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din data subscrierii.
Diferentele de curs valutar intre cursul de la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului social in valuta se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
- Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare.
- Aporturile in creante nu sunt admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata.
- Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.
In ce mod efectuam recunoasterea imobilizarilor?
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice
viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an. Activele
imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza
continua, pe o perioada mai mare de un an, in scopul desfasurarii
activitatilor entitatii.
Imobilizari necorporale
O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
O entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizarii de catre entitate.
O imobilizare necorporala trebuie recunoscuta in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil.
In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale;
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale; si
- imobilizarile necorporale in curs de executie.
Evaluare initiala
Imobilizarile necorporale se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie.
Evaluare la data bilantului
Imobilizarile necorporale trebuie prezentate in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea si pierderile cumulate din depreciere. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inainte de inceperea productiei sau utilizarii comerciale.
Activitatea de cercetare - dezvoltare presupune separarea clara a activitatii de cercetare de cea de dezvoltare. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuiala atunci cand sunt generate, deoarece in faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra ca o imobilizare necorporala exista si ca aceasta va genera beneficii economice viitoare.
Cheltuielile de dezvoltare pot fi capitalizate si se amortizeaza pe perioada contractului sau de-a lungul duratei de utilizare, dupa caz. In situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Imobilizari necorporale
O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
O entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizarii de catre entitate.
O imobilizare necorporala trebuie recunoscuta in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil.
In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale;
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale; si
- imobilizarile necorporale in curs de executie.
Evaluare initiala
Imobilizarile necorporale se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie.
Evaluare la data bilantului
Imobilizarile necorporale trebuie prezentate in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea si pierderile cumulate din depreciere. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inainte de inceperea productiei sau utilizarii comerciale.
Activitatea de cercetare - dezvoltare presupune separarea clara a activitatii de cercetare de cea de dezvoltare. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuiala atunci cand sunt generate, deoarece in faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra ca o imobilizare necorporala exista si ca aceasta va genera beneficii economice viitoare.
Cheltuielile de dezvoltare pot fi capitalizate si se amortizeaza pe perioada contractului sau de-a lungul duratei de utilizare, dupa caz. In situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
marți, 3 iulie 2012
Inregistrarea documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor ocazionate de infiintarea societatii
Cheltuielile de constituire pot fi inregistrate ca
imobilizari necorporale prin contul 201- "Cheltuieli de constituire".
Acestea cuprind cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea
unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare,
cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni,
precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si
extinderea activitatii entitatii).
Decizia de a capitaliza cheltuielile de constituire apartine asociatilor/actionarilor
In cazul in care aceste cheltuieli se capitalizeaza, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
Exista si restrictii privind repartizarea profitului in cazul in care aceste cheltuieli sunt tratate ca imobilizare necorporala. Astfel, in situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Altfel spus, la finele exercitiului se compara cheltuielile de constituire neamortizate, determinate ca diferenta intre cheltuielile inregistrate in contul 201 "Cheltuieli de constituire" si amortizarea cumulata a acestora evidentiata in contul 2801 - "Amortizarea cheltuielilor de constituire", cu suma rezervelor inregistrate in contul 1068 - "Alte rezerve" si a profitului reportat inregistrat in contul 117 - "Rezultat reportat".
Situatia 1:
Sold debitor ct. 201- sold creditor ct. 2801 > sold creditor ct. 1068 + sold creditor ct. 117
Nu este permisa repartizarea profitului.
Situatia 2:
Sold debitor ct. 201- sold creditor ct. 2801 < sold creditor ct. 1068 + sold creditor ct. 117
Este permisa repartizarea profitului cu suma care depaseste suma neamortizata a cheltuielilor de constituire. Sumele prezentate in bilant la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in
note.
Din punct de vedere fiscal:
Potrivit Codului fiscal, imobilizarile necorporale care se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare sunt cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare calificate de lege ca imobilizari necorporale.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de constituire nu sunt incluse in categoria imobilizarilor necorporale ce pot fi amortizate. Asadar, cheltuielile de constituire nu se amortizeaza fiscal, ci doar contabil.
La calculul profitului impozabil, cheltuielile de constituire vor fi deduse direct prin includerea acestora in cheltuielile deductibile ale societatii.
Decizia de a capitaliza cheltuielile de constituire apartine asociatilor/actionarilor
In cazul in care aceste cheltuieli se capitalizeaza, cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.
Exista si restrictii privind repartizarea profitului in cazul in care aceste cheltuieli sunt tratate ca imobilizare necorporala. Astfel, in situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Altfel spus, la finele exercitiului se compara cheltuielile de constituire neamortizate, determinate ca diferenta intre cheltuielile inregistrate in contul 201 "Cheltuieli de constituire" si amortizarea cumulata a acestora evidentiata in contul 2801 - "Amortizarea cheltuielilor de constituire", cu suma rezervelor inregistrate in contul 1068 - "Alte rezerve" si a profitului reportat inregistrat in contul 117 - "Rezultat reportat".
Situatia 1:
Sold debitor ct. 201- sold creditor ct. 2801 > sold creditor ct. 1068 + sold creditor ct. 117
Nu este permisa repartizarea profitului.
Situatia 2:
Sold debitor ct. 201- sold creditor ct. 2801 < sold creditor ct. 1068 + sold creditor ct. 117
Este permisa repartizarea profitului cu suma care depaseste suma neamortizata a cheltuielilor de constituire. Sumele prezentate in bilant la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in
note.
Din punct de vedere fiscal:
Potrivit Codului fiscal, imobilizarile necorporale care se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare sunt cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare calificate de lege ca imobilizari necorporale.
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de constituire nu sunt incluse in categoria imobilizarilor necorporale ce pot fi amortizate. Asadar, cheltuielile de constituire nu se amortizeaza fiscal, ci doar contabil.
La calculul profitului impozabil, cheltuielile de constituire vor fi deduse direct prin includerea acestora in cheltuielile deductibile ale societatii.
Norme actuale ce se aplica pentru efectuarea operatiunilor intracomunitare
Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a
dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau
transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de
catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau
al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a
transportului sau de expediere a bunurilor.
Pentru a dovedi existenta unei achizitii intracomunitare este necesar sa existe documentele de transport care sa ateste efectuarea transportului. Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.
Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, inregistrate in scopuri de TVA, care intentioneaza sa desfasoare operatiuni intracomunitare trebuie sa solicite organelor fiscale competente inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, inainte de efectuarea respectivelor operatiuni.
Operatiuni intracomunitare pot desfasura atat persoanele inregistrate ca platitori de TVA cat si persoanele juridice neinregistrate ca platitori de TVA. in scopul desfasurarii operatiunilor intracomunitare persoanele neinregistrate ca platitori de TVA vor solicita inregistrarea in scopuri speciale de TVA daca estimeaza ca vor realiza achizitii de bunuri mai mari de 10.000 euro.
Etape
I. Inregistrarea in scopuri speciale de TVA daca persoana impozabila nu este inregistrata deja in scopuri de TVA, daca:
- in anul calendaristic precedent sau in anul curent s-a depasit plafonul de 10.000 euro pentru achizitii de bunuri determinat pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii (3,4 lei/euro),
- urmeaza sa se realizeze achizitii sau prestari de servicii.
Atentie!
Inregistrarea in scopuri speciale de TVA se realizeaza inaintea achizitiei de bunuri daca urmeaza ca prin aceasta achizittie sa se depaseasca plafonul, inaintea prestarii serviciilor sau inaintea primirii serviciilor
Procedura de inregistrare
Inregistrarea in scopuri de TVA in conformitate cu art. 153^1 din Codul fiscal se realizeaza, prin depunerea formularului 091 - Declaratia de inregistrare in scopuri de TVA / Declaratia de mentiuni pentru alte persoane care efectueaza achizitii intracomunitare sau pentru servicii.
Important:
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal nu confera persoanei impozabile calitatea de
persoana inregistrata normal in scopuri de TVA. Codul de inregistrare obtinut in urma inregistrarii in scopuri speciale poate fi utilizat numai pentru achizitii intracomunitare sau pentru servicii.
II. Inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari
Procedura de inregistrare
In vederea inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari, persoana inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa completeze si sa depuna la organul fiscal competent:
- formularul 095 - Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari;
- certificatul de cazier judiciar eliberat de autoritatea competenta din Romania propriu, precum si pe cele ale tuturor asociatilor, cu exceptia societatilor pe actiuni si ale administratorilor.
Inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari se face inaintea realizarii operatiunilor intracomunitare.
III. Obligatii de raportare ale cumparatorului din Romania pentru achizitiile intracomunitare taxabile
Orice persoana inregistrata normal in scopuri de TVA trebuie:
- sa comunice furnizorului codul sau de TVA, valabil, obtinut in urma inregistrarii in Registrul Operatorilor Intracomunitari;
- sa determine valoarea taxei datorate in Romania si sa o inscrie in jurnalul pentru cumparari si in jurnalul de vanzari in conturile de TVA colectata si deductibila;
- sa inscrie valoarea achizitiei intracomunitare de bunuri si a TVA aferente in randurile aferente din decontul de TVA corespunzator perioadei fiscale de raportare;
- sa declare achizitiile intracomunitare in Declaratia 390 - Declaratie recapitulativa pentru livrari si achizitii intracomunitare, care se depune pana pe data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unei luni calendaristice, in care s-au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri.
Pentru a dovedi existenta unei achizitii intracomunitare este necesar sa existe documentele de transport care sa ateste efectuarea transportului. Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.
Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, inregistrate in scopuri de TVA, care intentioneaza sa desfasoare operatiuni intracomunitare trebuie sa solicite organelor fiscale competente inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, inainte de efectuarea respectivelor operatiuni.
Operatiuni intracomunitare pot desfasura atat persoanele inregistrate ca platitori de TVA cat si persoanele juridice neinregistrate ca platitori de TVA. in scopul desfasurarii operatiunilor intracomunitare persoanele neinregistrate ca platitori de TVA vor solicita inregistrarea in scopuri speciale de TVA daca estimeaza ca vor realiza achizitii de bunuri mai mari de 10.000 euro.
Etape
I. Inregistrarea in scopuri speciale de TVA daca persoana impozabila nu este inregistrata deja in scopuri de TVA, daca:
- in anul calendaristic precedent sau in anul curent s-a depasit plafonul de 10.000 euro pentru achizitii de bunuri determinat pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii (3,4 lei/euro),
- urmeaza sa se realizeze achizitii sau prestari de servicii.
Atentie!
Inregistrarea in scopuri speciale de TVA se realizeaza inaintea achizitiei de bunuri daca urmeaza ca prin aceasta achizittie sa se depaseasca plafonul, inaintea prestarii serviciilor sau inaintea primirii serviciilor
Procedura de inregistrare
Inregistrarea in scopuri de TVA in conformitate cu art. 153^1 din Codul fiscal se realizeaza, prin depunerea formularului 091 - Declaratia de inregistrare in scopuri de TVA / Declaratia de mentiuni pentru alte persoane care efectueaza achizitii intracomunitare sau pentru servicii.
Important:
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal nu confera persoanei impozabile calitatea de
persoana inregistrata normal in scopuri de TVA. Codul de inregistrare obtinut in urma inregistrarii in scopuri speciale poate fi utilizat numai pentru achizitii intracomunitare sau pentru servicii.
II. Inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari
Procedura de inregistrare
In vederea inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari, persoana inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa completeze si sa depuna la organul fiscal competent:
- formularul 095 - Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari;
- certificatul de cazier judiciar eliberat de autoritatea competenta din Romania propriu, precum si pe cele ale tuturor asociatilor, cu exceptia societatilor pe actiuni si ale administratorilor.
Inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari se face inaintea realizarii operatiunilor intracomunitare.
III. Obligatii de raportare ale cumparatorului din Romania pentru achizitiile intracomunitare taxabile
Orice persoana inregistrata normal in scopuri de TVA trebuie:
- sa comunice furnizorului codul sau de TVA, valabil, obtinut in urma inregistrarii in Registrul Operatorilor Intracomunitari;
- sa determine valoarea taxei datorate in Romania si sa o inscrie in jurnalul pentru cumparari si in jurnalul de vanzari in conturile de TVA colectata si deductibila;
- sa inscrie valoarea achizitiei intracomunitare de bunuri si a TVA aferente in randurile aferente din decontul de TVA corespunzator perioadei fiscale de raportare;
- sa declare achizitiile intracomunitare in Declaratia 390 - Declaratie recapitulativa pentru livrari si achizitii intracomunitare, care se depune pana pe data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unei luni calendaristice, in care s-au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri.
Corectarea erorilor din exercitiile precedente
Conform pct 63 din OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene :
" (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente.
(2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.
(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.
(4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat.
(6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative.
Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor.
(7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate.
(8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.
In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.
(9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate".
Asadar, erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile sau deciziile economice .
O eroare este sau nu semnificativa in functie de analiza efectuata in cadrul firmei, tinand cont in primul rand de nivelul elementelor ce definesc situatia financiara a firmei.
In timp ce o eroare este semnificativa pentru o firma de mici dimensiuni, aceeasi eroare poate fi nesemnificativa pentru o alta firma de mari dimensini.
Potrivit art 10 din ordinul mai sus mentionat:
"In aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori, potrivit legii. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective".
Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate (pct 267 din ordinal MFP 3055/2009).
Concluzie:
Reglementarile legale in materie nu impun o anumita valoare sau prag de la care erorile contabile devin semnificative, aceata fiind libera alegere a managementului firmei, in functie de analiza efectuata de specialisti.
Societatea poate sa-si stabileasca un prag de semnificatie, dar acest prag trebuie mentionat in politica contabila.
Pragul de semnificatie poate fi reprezentat de procent din activele totale pana la care corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente sa fie efectuata pe seama contului de profit si pierdere.
" (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente.
(2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.
(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.
(4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat.
(6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative.
Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor.
(7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate.
(8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.
In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.
(9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate".
Asadar, erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile sau deciziile economice .
O eroare este sau nu semnificativa in functie de analiza efectuata in cadrul firmei, tinand cont in primul rand de nivelul elementelor ce definesc situatia financiara a firmei.
In timp ce o eroare este semnificativa pentru o firma de mici dimensiuni, aceeasi eroare poate fi nesemnificativa pentru o alta firma de mari dimensini.
Potrivit art 10 din ordinul mai sus mentionat:
"In aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori, potrivit legii. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective".
Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate (pct 267 din ordinal MFP 3055/2009).
Concluzie:
Reglementarile legale in materie nu impun o anumita valoare sau prag de la care erorile contabile devin semnificative, aceata fiind libera alegere a managementului firmei, in functie de analiza efectuata de specialisti.
Societatea poate sa-si stabileasca un prag de semnificatie, dar acest prag trebuie mentionat in politica contabila.
Pragul de semnificatie poate fi reprezentat de procent din activele totale pana la care corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente sa fie efectuata pe seama contului de profit si pierdere.
Ce elemente includem in costul de productie si ce supunem amortizarii?
Prezentul studiu de caz analizeaza cazul unui PFA (cod CAEN 0111) care a
achizitionat un tractor cu sume provenite din subventie. Vom vedea
astfel in ce masura amortizarea tractorului intra in costul de productie
a produselor finite.
Raspuns:
Potrivit pct 52 din OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene:
" (1) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt urmatoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile initiale de livrare si manipulare;
c) costurile de instalare si asamblare;
d) costurile de testare a functionarii corecte a activului;
e) onorarii profesionale si comisioane achitate in legatura cu activul etc.
(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
(4) In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.
Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite.
(5) Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea in care se gasesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie (activitate).
Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor".
Rezulta, asadar ca amortizarea tractorului reprezinta un element indirect al costului de productie a cerealelor, indiferent de sursa finantare a investitiei respective (subventie, in cazul prezentat de dumneavoastra).
Raspuns:
Potrivit pct 52 din OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene:
" (1) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
(2) Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt urmatoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile initiale de livrare si manipulare;
c) costurile de instalare si asamblare;
d) costurile de testare a functionarii corecte a activului;
e) onorarii profesionale si comisioane achitate in legatura cu activul etc.
(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
(4) In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.
Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite.
(5) Exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, sunt urmatoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie. Cheltuielile de depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurile in locul si in starea in care se gasesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie (activitate).
Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor".
Rezulta, asadar ca amortizarea tractorului reprezinta un element indirect al costului de productie a cerealelor, indiferent de sursa finantare a investitiei respective (subventie, in cazul prezentat de dumneavoastra).
Absolventi beneficiari ai indemnizatiei de somaj
Conform ANOFM, pentru a beneficia de
prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurăilor pentru şomaj
şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările
ulterioare, absolventii trebuie să se înregistreze la agenţiile judeţene
pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reşedinţă.
Absolvenţii pot solicita acordarea indemnizaţiei de şomaj, dacă într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, nu au reuşit să se încadreze în muncă şi:
-nu urmează o formă de învăţământ la data solicitării dreptului;
-nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, respective 500 lei.
Se consideră că nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă dacă fac dovada că, în perioada de 60 de zile de la data absolvirii, s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupãrii forţei de muncã, acreditaţi în condiţiile legii sau care nu se supun potrivit legii condiţiei de acreditare, în vederea medierii pentru încadrare în muncă.
Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se întelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.
Indemnizatia de somaj
-absolvenţii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de muncă sau de serviciu;
-absolvenţii care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani;
-absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ;
-absolvenţii instituţiilor de învăţământ faţă de care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a-i încadra în muncă;
-absolvenţii pentru care plata indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată la data încadrării în muncă, conform legii, pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează.
Prima de instalare
Totodată, persoanele care, în perioada în care li se acordă indemnizaţie de şomaj, deci inclusiv absolvenţi, se încadrează în muncă într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km. de localitatea de domiciliu, beneficiază de o primă de încadrare egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării.
De asemenea, persoanele care, în perioada în care li se acordă ndemnizaţie de şomaj, se încadrează într-o altă localitate şi ca urmare a acestui fapt îşi schimbă domiciliul, primesc o primă de instalare egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.
Prime de incadrare
Absolvenţii pot solicita acordarea indemnizaţiei de şomaj, dacă într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, nu au reuşit să se încadreze în muncă şi:
-nu urmează o formă de învăţământ la data solicitării dreptului;
-nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, respective 500 lei.
Se consideră că nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă dacă fac dovada că, în perioada de 60 de zile de la data absolvirii, s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupãrii forţei de muncã, acreditaţi în condiţiile legii sau care nu se supun potrivit legii condiţiei de acreditare, în vederea medierii pentru încadrare în muncă.
Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se întelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.
Indemnizatia de somaj
- Indemnizaţia de şomaj acordată acestei categorii de persoane se plăteşte pentru o perioadă de 6 luni şi
- este în valoare de 250 lei, reprezentând 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.
- Indemnizaţia poate fi solicitată în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură data, pentru fiecare formă de învăţământ absolvită.
- Absolvenţii, care primesc indemnizaţie de şomaj, şi se angajează, în perioada de acordare a indemnizaţiei, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat. Dreptul se acordă absolvenţilor care îşi menţin raporturile de muncă sau de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, fiind necesar ca persoana respectivă să îl solicite agenţiei judeţene unde a fost înregistrat în termen de maximum 60 de zile de la expirarea celor 12 luni de la data angajării.
-absolvenţii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de muncă sau de serviciu;
-absolvenţii care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani;
-absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ;
-absolvenţii instituţiilor de învăţământ faţă de care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a-i încadra în muncă;
-absolvenţii pentru care plata indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată la data încadrării în muncă, conform legii, pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează.
Prima de instalare
Totodată, persoanele care, în perioada în care li se acordă indemnizaţie de şomaj, deci inclusiv absolvenţi, se încadrează în muncă într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km. de localitatea de domiciliu, beneficiază de o primă de încadrare egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării.
De asemenea, persoanele care, în perioada în care li se acordă ndemnizaţie de şomaj, se încadrează într-o altă localitate şi ca urmare a acestui fapt îşi schimbă domiciliul, primesc o primă de instalare egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.
Prime de incadrare
- absolvenţii, înregistraţi la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reşedinţă, pot beneficia din bugetul asigurărilor pentru şomaj de prime de încadrare, în situaţia în care se angajează cu program normal de lucru, pentru o perioadă mai mare de 12 luni.
- Prima este egală cu valoarea indicatorului social de referinţă, respectiv 500 lei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)