Conform unui comunicat de presa al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:
• Numărul de contracte active la
această dată (pentru care se plătesc contribuţii la sistemul de
asigurări sociale) este de 5.377.861.
• Numărul de salariaţi activi (persoane fizice) este de 4.962.178.
Diferenţa dintre numărul de salariaţi
şi numărul de contracte active este dată de faptul că unii salariaţi au
mai multe contracte de muncă.
miercuri, 28 martie 2012
Desfasurarea expertizei contabile
In ceea ce priveste desfasurarea expertizei contabile, supunem atentiei
dvs. mai multe reglementari care tin cont de etapele pe care le supune
procedura de expertiza contabila. Mentionam, prin urmare, importanta pe
care o detin concluziile expertului, acestea fiind fundamentate pe baza
legislatiei si a reglementarilor care au legatura cu cauzalitatea cu
obiectivele stabilite de organul care a solicitat expertiza.
Cand expertul recomandat de parte nu este de acord cu concluziile expertului numit, va semna raportul de expertiza cu mentiunea "opinie separata" care va fi inclusa in capitolele II si III sau intr-o anexa la raport care trebuie sa respecte obiectivele stabilite de organul care a dispus expertiza . In efectuarea lucrarilor de expertiza contabila expertii sunt obligati sa respecte principiile fundamentale din Codul etic al profesionistilor contabili.
In cazul in care sunt mai multi experti in aceeasi cauza numiti sau recomandati de parte este interzis sa prezinte in raport calificative sau aprecieri personale la adresa colegilor. Acestia sunt obligati sa evite orice actiune care poate discredita profesia.
In cazul expertizelor contabile judiciare, anterior intocmirii raportului de imposibilitate sa instiinteze organul care a dispus expertiza despre motivele care ar duce la intocmirea Raportului de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile. Opinia separata a expertilor contabili numiti sau recomandati de parte poate constituie anexa la raportul de expertiza.
Suplimentul la raportul de expertiza se intocmeste conform algoritmului prevazut de standard pentru redactarea raportului de expertiza. Expertul contabil recomandat de parte participa alaturi de expertul numit la efectuarea expertizei contabile judiciare. Expertii numiti si expertii recomandati de parte vor intocmi programul de lucru si bugetul de ore necesare efectuarii expertizei in vederea incadrarii in termenele stabilite de organul care a dispus expertiza.
Expertul contabil recomandat de parte este obligat sa respecte ca si expertul numit reglementarile in domeniu, reglementarile Corpului privind exercitarea profesiei precum si normele profesionale.
Expertiza se finalizeaza cu un singur raport de expertiza structurat conform standardului, opinia separata a expertilor recomandati de parte sau numiti va fi inserata in capitolele II si III sau intr-o anexa a raportului de expertiza.
Abaterile constatate de auditorul de calitate in relatiile profesionale dintre expertii contabili numiti si cei recomandati de parte cu privire la intocmirea, semnarea si depunerea rapoartelor de expertiza vor fi sesizate Consiliului filialei conform prevederilor Regulamentului privind auditul de calitate in domeniul serviciilor contabile.
Cand expertul recomandat de parte nu este de acord cu concluziile expertului numit, va semna raportul de expertiza cu mentiunea "opinie separata" care va fi inclusa in capitolele II si III sau intr-o anexa la raport care trebuie sa respecte obiectivele stabilite de organul care a dispus expertiza . In efectuarea lucrarilor de expertiza contabila expertii sunt obligati sa respecte principiile fundamentale din Codul etic al profesionistilor contabili.
In cazul in care sunt mai multi experti in aceeasi cauza numiti sau recomandati de parte este interzis sa prezinte in raport calificative sau aprecieri personale la adresa colegilor. Acestia sunt obligati sa evite orice actiune care poate discredita profesia.
In cazul expertizelor contabile judiciare, anterior intocmirii raportului de imposibilitate sa instiinteze organul care a dispus expertiza despre motivele care ar duce la intocmirea Raportului de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile. Opinia separata a expertilor contabili numiti sau recomandati de parte poate constituie anexa la raportul de expertiza.
Suplimentul la raportul de expertiza se intocmeste conform algoritmului prevazut de standard pentru redactarea raportului de expertiza. Expertul contabil recomandat de parte participa alaturi de expertul numit la efectuarea expertizei contabile judiciare. Expertii numiti si expertii recomandati de parte vor intocmi programul de lucru si bugetul de ore necesare efectuarii expertizei in vederea incadrarii in termenele stabilite de organul care a dispus expertiza.
Expertul contabil recomandat de parte este obligat sa respecte ca si expertul numit reglementarile in domeniu, reglementarile Corpului privind exercitarea profesiei precum si normele profesionale.
Expertiza se finalizeaza cu un singur raport de expertiza structurat conform standardului, opinia separata a expertilor recomandati de parte sau numiti va fi inserata in capitolele II si III sau intr-o anexa a raportului de expertiza.
Abaterile constatate de auditorul de calitate in relatiile profesionale dintre expertii contabili numiti si cei recomandati de parte cu privire la intocmirea, semnarea si depunerea rapoartelor de expertiza vor fi sesizate Consiliului filialei conform prevederilor Regulamentului privind auditul de calitate in domeniul serviciilor contabile.
Inregistrarea in contul 473. Solutii pentru sumele in curs de clarificare
Va ofer informatii specializate in ceea ce priveste
inregistrarea in contul 473.
Dezbatem, asadar, modul in care se poate solutiona un caz in care o societate primeste in cont suma de 500 lei fara a fi cunoscuta provenienta. Avem astfel datele 512=473=500, faptul fiind inregistrat in urma cu trei ani.
Urmeaza astfel sa stabilim cum va fi tratata aceasta suma (daca exista termen de prescriere), cum se va solda contul si daca se poate trece pe venituri dupa trei ani 473-758=500.
In consecinta, mentionam ca, potrivit legislatiei in vigoare, cu ajutorul contului 473 se tine evidenta sumelor in curs de clarificare amenzi, locatii, cheltuieli de judecata, a operatiilor efectuate in conturile bancare pentru care nu exista documente, operatii ce nu pot fi inregistrate pe cheltuieli, rezultate financiare sau alte conturi in mod direct, fiind necesare lamuriri si cercetari suplimentare. Contul 473 este un cont bifunctional.
In debitul contului 473 se inregistreaza:
- sumele in curs de lamurire si platile pentru care in momentul efectuarii sau constatarii acestora nu se pot lua masuri de inregistrare definitiva intr-un cont, necesitand clarificari suplimentare 512;
- sumele restituite necuvenite unitatii 512, 531.
In creditul contului 473 se inregistreaza:
- sumele clarificate trecute pe cheltuieli, precum si sumele incasate in conturile de trezorerie 512, 601 la 658.
Soldul contului reprezinta sumele in curs de clarificare.
Dezbatem, asadar, modul in care se poate solutiona un caz in care o societate primeste in cont suma de 500 lei fara a fi cunoscuta provenienta. Avem astfel datele 512=473=500, faptul fiind inregistrat in urma cu trei ani.
Urmeaza astfel sa stabilim cum va fi tratata aceasta suma (daca exista termen de prescriere), cum se va solda contul si daca se poate trece pe venituri dupa trei ani 473-758=500.
In consecinta, mentionam ca, potrivit legislatiei in vigoare, cu ajutorul contului 473 se tine evidenta sumelor in curs de clarificare amenzi, locatii, cheltuieli de judecata, a operatiilor efectuate in conturile bancare pentru care nu exista documente, operatii ce nu pot fi inregistrate pe cheltuieli, rezultate financiare sau alte conturi in mod direct, fiind necesare lamuriri si cercetari suplimentare. Contul 473 este un cont bifunctional.
In debitul contului 473 se inregistreaza:
- sumele in curs de lamurire si platile pentru care in momentul efectuarii sau constatarii acestora nu se pot lua masuri de inregistrare definitiva intr-un cont, necesitand clarificari suplimentare 512;
- sumele restituite necuvenite unitatii 512, 531.
In creditul contului 473 se inregistreaza:
- sumele clarificate trecute pe cheltuieli, precum si sumele incasate in conturile de trezorerie 512, 601 la 658.
Soldul contului reprezinta sumele in curs de clarificare.
Se modifica legea contabilitatii! A fost aprobata Ordonanta nr. 37
In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181/21.III.2012, a fost publicata Legea
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/2011 pentru
modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si pentru modificarea altor acte normative incidente.
Redam mai jos continutul textului publicat in Monitor:
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37 din 13 aprilie 2011 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si pentru modificarea altor acte normative incidente. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 285 din 22 aprilie 2011.
Va informam, totodata, ca in Monitorul Oficial din 21 martie 2012 a fost publicat si Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/2011. Se promulga astfel legea privind aprobarea OG nr. 37/2011 pentru modificarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si pentru modificarea altor acte normative incidente si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Atentie! Redam in cele ce urmeaza dispozitiile pe care le stabilea Ordonanta de Guvern nr. 37/2011 la momentul emiterii. Iata modificarile:
Art. I. - Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetaredezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi.
(2) Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara.
(3) Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la alin. (1) si (2), cu sediul in Romania, precum si subunitatile fara personalitate juridica din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.
(4) Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevazute in legislatia pietei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat si alte entitati organizate pe baza Codului civil au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara.
(5) Persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au obligatia sa conduca contabilitate simplificata, bazata pe regulile contabilitatii in partida simpla, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. Aceste persoane intocmesc Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrulinventar.
(6) Persoanele prevazute la alin. (1) - (4) organizeaza si conduc, dupa caz, si contabilitatea de gestiune, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens."
2. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Contabilitatea este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor prevazute la art. 1. In acest scop, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si alte informatii referitoare la activitatea desfasurata, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori."
3. La articolul 2 alineatul (2), litera d) se abroga.
4. La articolul 3, alineatul (3) se abroga.
5. La articolul 4, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Normele si reglementarile contabile specifice anumitor domenii de activitate se elaboreaza si se emit de institutiile cu atributii in acest sens, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, dupa cum urmeaza:
a) de catre Banca Nationala a Romaniei, pentru institutiile de credit, institutiile financiare nebancare, definite potrivit reglementarilor legale, inscrise in Registrul general, institutiile
de plata si institutiile emitente de moneda electronica, definite potrivit legii, care acorda credite legate de serviciile de plata si a caror activitate este limitata la prestarea de servicii de plata, respectiv emitere de moneda electronica si prestare de servicii de plata si pentru Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;
b) de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, pentru entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de aceasta institutie;
c) de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pentru entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de aceasta institutie;
d) de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de aceasta institutie."
6. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) - (4) au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale, potrivit reglementarilor contabile aplicabile. Subunitatile deschise in Romania de societati rezidente in state apartinand Spatiului Economic European au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi, fara a intocmi situatii financiare anuale pentru propria activitate."
7. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (11) - (14), cu urmatorul cuprins:
"(11) Persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate, aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.
(12) Prin sistem simplificat de contabilitate se intelege un set de reguli de baza privind evaluarea, inregistrarea elementelor patrimoniale utilizand un plan de conturi simplificat si prezentarea acestora in situatiile financiare anuale ce cuprind bilant si cont de profit si pierdere simplificate, avand in vederesi prevederile comunitare in domeniu.
(13) Incadrarea in criteriile prevazute la alin. (11) se efectueaza pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare anuale, respectiv a balantei de verificare, incheiate la finele exercitiului financiar precedent, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii aceluiasi exercitiu financiar.
(14) Nivelul indicatorilor prevazuti la alin. (11) se poate modifica prin hotarare a Guvernului."
Redam mai jos continutul textului publicat in Monitor:
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37 din 13 aprilie 2011 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si pentru modificarea altor acte normative incidente. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 285 din 22 aprilie 2011.
Va informam, totodata, ca in Monitorul Oficial din 21 martie 2012 a fost publicat si Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/2011. Se promulga astfel legea privind aprobarea OG nr. 37/2011 pentru modificarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si pentru modificarea altor acte normative incidente si se dispune publicarea acestei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Atentie! Redam in cele ce urmeaza dispozitiile pe care le stabilea Ordonanta de Guvern nr. 37/2011 la momentul emiterii. Iata modificarile:
Art. I. - Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetaredezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi.
(2) Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara.
(3) Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la alin. (1) si (2), cu sediul in Romania, precum si subunitatile fara personalitate juridica din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.
(4) Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevazute in legislatia pietei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat si alte entitati organizate pe baza Codului civil au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara.
(5) Persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au obligatia sa conduca contabilitate simplificata, bazata pe regulile contabilitatii in partida simpla, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. Aceste persoane intocmesc Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrulinventar.
(6) Persoanele prevazute la alin. (1) - (4) organizeaza si conduc, dupa caz, si contabilitatea de gestiune, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens."
2. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Contabilitatea este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor prevazute la art. 1. In acest scop, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si alte informatii referitoare la activitatea desfasurata, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori."
3. La articolul 2 alineatul (2), litera d) se abroga.
4. La articolul 3, alineatul (3) se abroga.
5. La articolul 4, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Normele si reglementarile contabile specifice anumitor domenii de activitate se elaboreaza si se emit de institutiile cu atributii in acest sens, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, dupa cum urmeaza:
a) de catre Banca Nationala a Romaniei, pentru institutiile de credit, institutiile financiare nebancare, definite potrivit reglementarilor legale, inscrise in Registrul general, institutiile
de plata si institutiile emitente de moneda electronica, definite potrivit legii, care acorda credite legate de serviciile de plata si a caror activitate este limitata la prestarea de servicii de plata, respectiv emitere de moneda electronica si prestare de servicii de plata si pentru Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;
b) de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, pentru entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de aceasta institutie;
c) de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pentru entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de aceasta institutie;
d) de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de aceasta institutie."
6. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) - (4) au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale, potrivit reglementarilor contabile aplicabile. Subunitatile deschise in Romania de societati rezidente in state apartinand Spatiului Economic European au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi, fara a intocmi situatii financiare anuale pentru propria activitate."
7. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (11) - (14), cu urmatorul cuprins:
"(11) Persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate, aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.
(12) Prin sistem simplificat de contabilitate se intelege un set de reguli de baza privind evaluarea, inregistrarea elementelor patrimoniale utilizand un plan de conturi simplificat si prezentarea acestora in situatiile financiare anuale ce cuprind bilant si cont de profit si pierdere simplificate, avand in vederesi prevederile comunitare in domeniu.
(13) Incadrarea in criteriile prevazute la alin. (11) se efectueaza pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare anuale, respectiv a balantei de verificare, incheiate la finele exercitiului financiar precedent, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii aceluiasi exercitiu financiar.
(14) Nivelul indicatorilor prevazuti la alin. (11) se poate modifica prin hotarare a Guvernului."
Scoaterea din evidenta a clientilor incerti te pune in dificultate? Aici gasesti solutia!
Va oferim mai jos monografia contabila privind scoaterea din evidenta
contabila a clientilor incerti. Vom lua ca exemplu situatia unei
societati platitoare de TVA si impozit
pe profit care nu a luat nicio masura legala impotriva clientului
respectiv. Clientul a "achitat" marfa livrata cu o fila CEC falsa,
autoritatile dispunand neinceperea urmaririi penale.
Raspuns:
Conform art 21 alin 4 lit o din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil:
"o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz".
Avand in vedere aceasta prevedere legala, rezulta ca in cazul scoaterii din evidenta a creantelor neincasate, cheltuielile respective sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, cu exceptia a 2 situatii:
1. daca sunt constituite provizioane, cheltuielile sunt deductibile in limita a 30 % din valoarea creantelor asupra clientilor, in urmatoarele conditii:
a. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
b. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
c.. nu sunt garantate de alta persoana;
d. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
e. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
(art 22 lit c din Codul fiscal )
2. in urmatoarele cazuri conform art 21 alin (2) lit n din Codul fiscal :
a. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
b. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
c. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat, fara succesor;
d.debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. (Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi).
Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este reglementata de art 138 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , in situatii cum ar fi:
"a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum si in cazul anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza ca urmare a unui acord scris intre parti sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sau in urma unui arbitraj;
c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;
e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare".
Asadar, cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare a TVA se reduce doar in cazul falimentului beneficiarului, in baza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;
In conformitate cu prevederile pct. 187 din OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene, la scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, entitatile trebuie sa demonstreze ca au fost intreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora. Astfel, creantele si datoriile se pot scoate din evidenta daca termenele de incasare/plata sunt prescrise, dupa ce au fost intreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.
Scoaterea din evidenta a creantelor si datoriilor prescrise se poate face, dupa efectuarea tuturor demersurilor legale pentru decontarea acestora, in urma inventarierii elementelor de activ si de pasiv.
Pe baza propunerilor comisiei de inventariere administratorul, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic poate decide scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor prescrise.
Creantele prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii se inregistreaza cu ajutorul contului 658, astfel:
658"Alte cheltuieli de exploatare" = 4111 "Clienti"
Monografie contabila
1. Inregistrarea clientilor incerti prin decizie a administratorului societatii, la propunerea compartimentului financiar-contabil:
4118 = 4111
"Clienti incerti sau in litigiu" "Clienti"
2. Constituirea unei ajustari pentru deprecierea creantelor:
6814 = 491
"Cheltuieli de exploatare "Ajustari pentru deprecierea
privind ajustarile activelor circulante"
pentru deprecierea activelor circulante"
3. Scoaterea din activ a creantelor incerte, in baza deciziei administratorului societatii cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic
654 = 4118
"Pierderi din creante " Clienti incerti sau in litigiu "
si debitori diversi"
In cazul creantelor pentru care a fost pronuntata hotararea judecatoreasca de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila,se va ajusta baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:
4427 = 4118
"TVA colectata" " Clienti incerti sau in litigiu "
4. Anularea ajustarii pentru deprecierea creantelor:
491 = 7814
"Ajustari pentru deprecierea "Venituri din ajustari pentru deprecierea
activelor circulante" activelor circulante"
Raspuns:
Conform art 21 alin 4 lit o din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil:
"o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz".
Avand in vedere aceasta prevedere legala, rezulta ca in cazul scoaterii din evidenta a creantelor neincasate, cheltuielile respective sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, cu exceptia a 2 situatii:
1. daca sunt constituite provizioane, cheltuielile sunt deductibile in limita a 30 % din valoarea creantelor asupra clientilor, in urmatoarele conditii:
a. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
b. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
c.. nu sunt garantate de alta persoana;
d. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
e. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
(art 22 lit c din Codul fiscal )
2. in urmatoarele cazuri conform art 21 alin (2) lit n din Codul fiscal :
a. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
b. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
c. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat, fara succesor;
d.debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. (Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi).
Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este reglementata de art 138 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , in situatii cum ar fi:
"a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum si in cazul anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza ca urmare a unui acord scris intre parti sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sau in urma unui arbitraj;
c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;
e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare".
Asadar, cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare a TVA se reduce doar in cazul falimentului beneficiarului, in baza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;
In conformitate cu prevederile pct. 187 din OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene, la scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, entitatile trebuie sa demonstreze ca au fost intreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora. Astfel, creantele si datoriile se pot scoate din evidenta daca termenele de incasare/plata sunt prescrise, dupa ce au fost intreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.
Scoaterea din evidenta a creantelor si datoriilor prescrise se poate face, dupa efectuarea tuturor demersurilor legale pentru decontarea acestora, in urma inventarierii elementelor de activ si de pasiv.
Pe baza propunerilor comisiei de inventariere administratorul, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic poate decide scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor prescrise.
Creantele prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii se inregistreaza cu ajutorul contului 658, astfel:
658"Alte cheltuieli de exploatare" = 4111 "Clienti"
Monografie contabila
1. Inregistrarea clientilor incerti prin decizie a administratorului societatii, la propunerea compartimentului financiar-contabil:
4118 = 4111
"Clienti incerti sau in litigiu" "Clienti"
2. Constituirea unei ajustari pentru deprecierea creantelor:
6814 = 491
"Cheltuieli de exploatare "Ajustari pentru deprecierea
privind ajustarile activelor circulante"
pentru deprecierea activelor circulante"
3. Scoaterea din activ a creantelor incerte, in baza deciziei administratorului societatii cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic
654 = 4118
"Pierderi din creante " Clienti incerti sau in litigiu "
si debitori diversi"
In cazul creantelor pentru care a fost pronuntata hotararea judecatoreasca de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila,se va ajusta baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:
4427 = 4118
"TVA colectata" " Clienti incerti sau in litigiu "
4. Anularea ajustarii pentru deprecierea creantelor:
491 = 7814
"Ajustari pentru deprecierea "Venituri din ajustari pentru deprecierea
activelor circulante" activelor circulante"
Perioada supusa inspectiei fiscale
Conform art. 98 din Codul de procedura fiscala :
(1) Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale.
(2) La contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile alin. (1).
(3) La celelalte categorii de contribuabili inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale. Inspecţia fiscală se poate extinde pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, dacă este identificată cel puţin una dintre următoarele situaţii:
a) există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;
b) nu au fost depuse declaraţii fiscale în interiorul termenului de prescripţie;
c) nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat.
(1) Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale.
(2) La contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile alin. (1).
(3) La celelalte categorii de contribuabili inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale. Inspecţia fiscală se poate extinde pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, dacă este identificată cel puţin una dintre următoarele situaţii:
a) există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;
b) nu au fost depuse declaraţii fiscale în interiorul termenului de prescripţie;
c) nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat.
Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
Conform art. 19.1 din Codul Fiscal :
(1) La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
(2) În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(1) La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
(2) În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
Factura si monetarul
In ceea ce priveste documentele necesare in mod obligatoriu in
contabilitatea in partida simpla, supunem astazi atentiei dvs. anumite
operatiuni care pot fi incheiate numai in prezenta acestor doua
documente justificative.
Astfel, precizam ca factura (cod 14-4-10/aA) serveste ca:
- document pe baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de insotire a ma rfii pe timpul transportului;
- document de incarcare in gestiunea primitorului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de emitent. Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. in vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.
In al doilea rand, monetarul (cod 14-50-61) serveste ca:
- document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casierie, corespunzator marfurilor comercializate;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
- document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv vanzator.
Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul. Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa coincida cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale. Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda valorii inscrise in raportul de gestiune.
Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau persoana imputernicita, la sfarsitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede.
Astfel, precizam ca factura (cod 14-4-10/aA) serveste ca:
- document pe baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de insotire a ma rfii pe timpul transportului;
- document de incarcare in gestiunea primitorului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de emitent. Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. in vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.
In al doilea rand, monetarul (cod 14-50-61) serveste ca:
- document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casierie, corespunzator marfurilor comercializate;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
- document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv vanzator.
Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul. Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa coincida cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale. Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda valorii inscrise in raportul de gestiune.
Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau persoana imputernicita, la sfarsitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede.
miercuri, 21 martie 2012
Cheltuieli cu natura diferita: evidenta contabila in partida simpla
Evidenta contabila in partida simpla a cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, in functie de natura lor, astfel:
a) cheltuielile efectuate in interesul direct al activitatii, cum sunt:
- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obi ecte de inventar si marfuri;
- cheltuielile cu lucrari executate si servicii prestate de terti;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru terti;
- chiria pentru spatiul in care se desf asoara activitatea, pentru utilaje si pentru alte instalatii
inchiriate, utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
- dobanzile aferente creditelor bancare;
- cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare ;
- cheltuielile cu primele de asigurare;
- cheltuielile cu reclama si publicitatea;
- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
- cheltuielile cu energia si apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
- cheltuielile de delegare, detasare si deplasare;
- cheltuielile de personal;
- cheltuielile cu impozite si taxe, altele decat impozitul pe venit;
- cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale de
stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj,
pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si alte contributii
obligatorii;
- cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii
datorate asociatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
b) cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul;
c) cheltuielile de protocol;
d) cheltuielile cu amortizarea fiscala;
e) in cazul utilizarii bunurilor cu folosinta mixta (pentru
afacere si in scop personal), cheltuiala deductibila se determina, dupa
caz, proportional cu:
- numarul de kilometri parcursi in interes de afacere;
- numarul de metri patrati folositi in interes de afacere;
- numarul de unitati de masura specifice in alte cazuri; si
f) alte cheltuieli deductibile plafonat, stabilite potrivit reglementarilor in vigoare privind impozitul pe venit.
Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizarii veniturilor si care sunt platite in cursul unui an fiscal. Cheltuielile deductibile plafonat se stabilesc astfel incat la sfarsitul anului fiscal sa se incadreze in prevederile legale.
Declaratia 200 se depune online
ANAF atrage atentia contribuabililor cu privire la faptul ca pentru declaratia 200,
incepand cu raportarile pentru anul 2011, se schimba atat softul de
raportare (numai PDF cu XML atasat,) cat si modalitatea de depunere.
Pentru a imbunatatii serviciul depunere a declaratiilor fiscale prin
metode electronice, de la distanta si pentru a preveni blocajele in
perioadele de varf, de la 15 martie 2012, pentru
perioadele de raportare incepand cu anul 2011, declaratia 200 se va
putea depune prin Internet doar pe pagina de upload creata initial
pentru declaratia 112, accesibila prin portalul www.e-guvernare.ro
folosind un certificat digital calificat.
Contribuabilii care nu au un certificat digital calificat pentru
semnarea declaratiilor, completeaza D200 inscriind cu majuscule, citet
si corect, datele prevazute de formular, in doua exemplare, din care
unul ramane la contribuabil.
Declaratia se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata.
Pentru perioadele de raportare anterioare anului 2011, declaratia 200 va putea fi depusa doar la ghiseu, pe suport hartie.
Proiect de ordin pentru Declaratia 311
Pe site-ul ANAF fost publicat Proiectul
de Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 311 „Declaraţie
privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele
impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea
adăugată a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) din Codul
Fiscal”.
Art. 1. – Se aprobă modelul şi conţinutul formularului (311) „Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) din Codul fiscal”, cod: 14.13.01.02/c.a., prevăzut în anexa nr. 1.
Art. 2. – Formularul prevăzut la art.1 se completează şi se depune conform instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. – Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de arhivare a formularului prevăzut la art.1 sunt stabilite în anexa nr. 3.
Art. 4. – Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. – Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la titlul VI “Taxa pe valoarea adăugată” al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, iar referirile la normele metodologice reprezintă trimiteri la Normele Metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 7. – Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, precum şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 1. – Se aprobă modelul şi conţinutul formularului (311) „Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) din Codul fiscal”, cod: 14.13.01.02/c.a., prevăzut în anexa nr. 1.
Art. 2. – Formularul prevăzut la art.1 se completează şi se depune conform instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. – Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de arhivare a formularului prevăzut la art.1 sunt stabilite în anexa nr. 3.
Art. 4. – Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. – Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la titlul VI “Taxa pe valoarea adăugată” al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, iar referirile la normele metodologice reprezintă trimiteri la Normele Metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 7. – Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, precum şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Bilant 2011
Termenul pentru depunerea situatiilor
financiare este de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar –
pentru societati comerciale, societati/companii nationale, regii
autonome, institute nationale de cercetare-dezvoltare si 120 de zile
pentru celelalte persoane.
Amenda pentru nedepunerea situatiilor financiare conform legii se pedepseste cu amenda intre 2.000 si 5.000 lei.
Situatiile financiare se pot depune incepand cu anul acesta in format electronic prin portalul e-guvernare.
Amenda pentru nedepunerea situatiilor financiare conform legii se pedepseste cu amenda intre 2.000 si 5.000 lei.
Situatiile financiare se pot depune incepand cu anul acesta in format electronic prin portalul e-guvernare.
Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar
Conform Art. 23 din Codul fiscal :
(1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2) În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7) Prevederile alin. (1) – (3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare.
(8) În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.
(1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2) În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7) Prevederile alin. (1) – (3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare.
(8) În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.
luni, 19 martie 2012
26 martie termen pentru declaratia 101
26 martie este termenul pentru definitivarea şi plata impozitului pe profit pe anul precedent Formular 101.
Aceasta declaratie se depune de catre contribuabilii plătitori de impozit pe profit, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 34 alin. (5) lit. a) şi b) din codul fiscal.
Au obligaţia să depună Declaraţia privind impozitul pe profit şi să plătească impozitul pe profit pentru anul 2011 :
• contribuabilii care nu au selectat obligaţia “Impozit pe profit datorat de persoane juridice române, altele decât cele de la pct.1” în declaraţia 100 pentru trimestrul IV 2011 si
• contribuabilii care au declarat până la 25 ianuarie 2012 prin formularul 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” şi au plătit o sumă egală cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III 2011.
Determinarea profitului impozabil şi a impozitului pe profit se efectuează în conformitate cu prevederile Titlului II – Impozitul pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate în anul 2011, conform legislaţiei în vigoare până la 31 decembrie 2011.
Aceasta declaratie se depune de catre contribuabilii plătitori de impozit pe profit, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 34 alin. (5) lit. a) şi b) din codul fiscal.
Au obligaţia să depună Declaraţia privind impozitul pe profit şi să plătească impozitul pe profit pentru anul 2011 :
• contribuabilii care nu au selectat obligaţia “Impozit pe profit datorat de persoane juridice române, altele decât cele de la pct.1” în declaraţia 100 pentru trimestrul IV 2011 si
• contribuabilii care au declarat până la 25 ianuarie 2012 prin formularul 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” şi au plătit o sumă egală cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III 2011.
Determinarea profitului impozabil şi a impozitului pe profit se efectuează în conformitate cu prevederile Titlului II – Impozitul pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate în anul 2011, conform legislaţiei în vigoare până la 31 decembrie 2011.
Zilierii
Legislatia relevanta :
• Legea nr. 52/2011, privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în MO 276/20.04.2011;
• Ordinul ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1.439/29.04.2011 şi
• Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.930/28.04.2011, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicat în MO 300/02.05.2011.
Obligatiile angajatorului:
Angajatorul care utilizează zilieri în activitatea cu caracter ocazional din domeniile:
• agricultură, vânătoare şi pescuit;
• silvicultură, exclusiv exploatări forestiere;
• piscicultură şi acvacultură; pomicultură şi viticultură;
• apicultură; zootehnie;
• spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural;
• manipulări de mărfuri;
• activităţi de întreţinere şi curăţenie
sunt obligati : să înfiinţeze Registrul de evidenţă al zilierilor şi să-l păstreze la sediu si să prezinte lunar până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni către inspectoratul de muncă unde îşi are sediul, un extras al Registrului de evidenţă al zilierilor.
Impozit si contributii
• se datorează impozit în cotă de 16% (retinut de angajator din remuneratia bruta zilnica si virat pana in 25 a lunii urmatore; se declara in declaratia 112 – la categoria “ impozit pe veniturile din salarii”)
• nu se datorează contribuţii sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar – prin urmare ei nu vor si asigurati in sistemul de pensii , de asigurari de sanatate sau somaj.
Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat şi reţinut de fiecare beneficiar de lucrări se va efectua până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
• Legea nr. 52/2011, privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în MO 276/20.04.2011;
• Ordinul ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1.439/29.04.2011 şi
• Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.930/28.04.2011, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicat în MO 300/02.05.2011.
Obligatiile angajatorului:
Angajatorul care utilizează zilieri în activitatea cu caracter ocazional din domeniile:
• agricultură, vânătoare şi pescuit;
• silvicultură, exclusiv exploatări forestiere;
• piscicultură şi acvacultură; pomicultură şi viticultură;
• apicultură; zootehnie;
• spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural;
• manipulări de mărfuri;
• activităţi de întreţinere şi curăţenie
sunt obligati : să înfiinţeze Registrul de evidenţă al zilierilor şi să-l păstreze la sediu si să prezinte lunar până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni către inspectoratul de muncă unde îşi are sediul, un extras al Registrului de evidenţă al zilierilor.
Impozit si contributii
• se datorează impozit în cotă de 16% (retinut de angajator din remuneratia bruta zilnica si virat pana in 25 a lunii urmatore; se declara in declaratia 112 – la categoria “ impozit pe veniturile din salarii”)
• nu se datorează contribuţii sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar – prin urmare ei nu vor si asigurati in sistemul de pensii , de asigurari de sanatate sau somaj.
Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat şi reţinut de fiecare beneficiar de lucrări se va efectua până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Achizitii de la contribuabili inactivi
Conform art. 21 Cheltuieli din Codul
fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate
cheltuieli nedeductibile :
„ r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”
Asadar, va trebui sa verificam pentru fiecare furnizor, daca nu este cumva un contribuabil inactiv, in caz contrar , la o eventuala inspectie fiscala , cheltuiala aferenta unei achizitii de la un astfel de furnizor inactiv poate fi considerata nedeductibila.
„ r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”
Asadar, va trebui sa verificam pentru fiecare furnizor, daca nu este cumva un contribuabil inactiv, in caz contrar , la o eventuala inspectie fiscala , cheltuiala aferenta unei achizitii de la un astfel de furnizor inactiv poate fi considerata nedeductibila.
duminică, 18 martie 2012
Stiati ca rovinieta auto se poate cumpara si online?
Intr-adevar, acum, taxa de drum se poate achita si online, printr-o
procedura simpla, care dureaza doar cateva minute, finalizata prin plata
online, cu card bancar. Site-ul unde se pot achizitiona rovinietele
este Rovinieta online
sâmbătă, 17 martie 2012
Actualizare bilant martie 2012: Situatii financiare anuale la 31 decembrie 2011 si situatii financiare anuale simplificate
Autoritatile de drept informeaza in aceasta perioada cu privire la
bilantul din 31 decembrie 2011, incluzand astfel aici situatiile
financiare anuale la 31 decembrie 2011 si situatiile financiare anuale
simplificate la 31 decembrie 2011, intocmite de catre entitatile al
caror exercitiu financiar coincide cu anul calendaristic, asa cum au
fost acestea actualizate in data de 14.03.2012.
S1002-S1003-S1005 Situatii financiare anuale la 31 decembrie 2011 si
situatii financiare anuale simplificate la 31 decembrie 2011 intocmite
de catre entitatile al caror exercitiu financiar coincide cu anul
calendaristic, prevazute la art. 3 si art. 4 din Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 52/16.01.2012 privind principalele aspecte legate
de intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale si a
raportarilor anuale la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor
Publice.
Potrivit art. 185 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, consiliul de
administratie, respectiv directoratul, este obligat sa depuna la
unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in format
hartie si in format electronic sau numai in forma electronica, avand
atasata o semnatura electronica extinsa, situatiile financiare anuale,
raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari,
dupa caz.
Formatul electronic al situatiilor financiare anuale la 31 decembrie
2011 si al situatiilor financiare anuale simplificate la 31 decembrie
2011, generat prin programele de asistenta, consta intr-un fisier PDF
avand atasat un fisier xml, care contin formularele cod 10, cod 20, cod
30 si cod 40, la care trebuie atasat si un fisier cu extensia zip.
Fisierul cu extensia zip va contine documentele cerute de lege (de
exemplu: note explicative la situatiile financiare anuale, situatia
modificarilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de numerar,
dupa caz; raportul administratorilor; raportul de audit sau raportul
comisiei de cenzori, dupa caz; propunerea de distribuire a profitului
sau de acoperire a pierderii contabile; declaratia scrisa a persoanelor
prevazute la art. 10 alin. (1) din legea contabilitatii, prin care isi
asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale)
scanate alb-negru, lizibil, si cu o rezolutie care sa permita incadrarea
in limita a 10 MB a fisierului PDF la care este atasat fisierul zip.
Ce documente atesta pregatirea sau experienta profesionala pentru un PFA
Pregatirea sau experienta profesionala se atesta, dupa caz, cu
documente cum sunt: diploma, certificatul sau adeverinta, prin care se
dovedeste absolvirea unei institutii de invatamant, certificatul de
calificare profesionala sau de absolvire a unei forme de pregatire
profesionala, organizata in conditiile legii, in vigoare la data
eliberarii acestuia, certificatul de competenta profesionala, cartea de
mestesugar, carnetul de munca al solicitantului, declaratie de
notorietate cu privire la abilitatea de a d esfasura activitatea pentru
care se solicita autorizarea, eliberata de primarul localitatii
respective in mod gratuit in cazul meseriilor traditionale artizanale,
atestatul de recunoastere si/sau de echivalare pentru persoanele fizice
care au dobandit calificarea in strainatate, atestatul de recunoastere a
calificarii dobandite in strainatate, in afara sistemului de
invatamant, orice alte dovezi care sa ateste experienta profesionala.
Analizand indeplinirea condit iilor cerute de O.U.G. nr. 44/2008,
direct orul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal va
dispune prin rezolutie inregistrarea in registrul comertului si
autorizarea functionarii, persoanei fizice autorizate, intreprinderii
individuale si a intreprinderii familiale.
In ceea ce priveste inregistrarea fiscala, precizam ca Declaratia de
inregistrare fiscala/Declaratia de mentiuni pentru persoanele fizice
care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita
profesii libere, se completeaza si se depune de catre persoanele fizice
romane sau straine care desfasoara activitati economice in mod
independent sau exercita profesii libere, in conformitate cu prevederile
legale.
Declaratia de inregistrare se completeaza cu ocazia primei inregistrari
fiscale, de regula cu ocazia infiintarii, iar declaratia de ment iuni
se completeaza ori de cate ori se modifica datele declarate anterior.
Declaratia se depune direct sau prin imputernicit/reprezentant fiscal la
registratura organului fiscal competent ori la posta prin scrisoare
recomandata, la termenele stabilite de legislatia in vigoare.
Organul fiscal competent este pentru contribuabilii care se
inregistreaza direct sau prin imputernicit, organul fiscal in a carui
raza teritoriala isi are d omiciliul fiscal contribuabilul. Pentru
contribuabilii care se inregistreaza p rin reprezentant fiscal, organul
fiscal competent pentru administrarea persoanei impozabile care are
calitatea de reprezentant fiscal.
Formularul se completeaza in doua exemplare, inscriindu-se cu
majuscule, citet si corect, toate datele prevazute. Un exemplar se
pastreaza de contribuabil, iar celalalt exemplar se depune la organul
fiscal competent.
CECCAR face recomandari expertilor contabili si contabililor autorizati: limitarea raspunderii civile
Avand in vedere dispozitiile art.16 alin.2 din O.G nr.65/1994,
republicata, pentru ca in derularea raporturilor contractuale,
expertilor contabili si contabililor autorizati sa le fie limitata
raspunderea civila profesionala, se emit prezentele Indrumari.
Art.1. Prezentele Indrumari sunt aplicabile tuturor membrilor C.E.C.C.A.R, persoane fizice si juridice care au dreptul de a desfasura activitatile prevazute la art.6 si, respectiv, la art.10 din O.G nr.65/1994, republicata, inscrisi in Tabloul Corpului.
Art.2. Persoanele prevazute la art.1 raspund pentru prejudiciile cauzate urmare prestarii serviciilor financiar-contabile (mai putin activitatilor de audit statutar), conform contractului de prestari-servicii financiar-contabile, conform prevederilor art. 3-6 inclusiv.
Art.3. (1) Raspunderea civila a persoanelor prevazute la art.1 pentru prejudiciile provocate in executarea contractului de prestari-servicii financiar-contabile sau in legatura cu acesta este limitata la:
a) contravaloarea a 6 onorarii pentru serviciile efectuate in baza contractului de prestari-servicii financiar-contabile, datorate de catre client prestatorului-membru CECCAR, avand ca obiect prestarea serviciilor financiar-contabile ale unei entitati de interes public (mai putin activitatilor de audit statutar);
b) contravaloarea a 4 onorarii pentru serviciile efectuate in baza contractului de prestari-servicii financiar-contabile, datorate de catre client prestatorului-membru CECCAR, avand ca obiect prestarea serviciilor financiar-contabile ale unei societati comerciale ce nu este cuprinsa in categoria entitatilor de interes public (mai putin activitatilor de audit statutar);
(2) Cuantumul despagubirilor prevazut la alin.(1) reprezinta limita maxima cumulata aferenta tuturor prejudiciilor cauzate ca urmare a prestarii serviciilor financiar-contabile (mai putin activitatilor de audit statutar) in baza aceluiasi contract de prestari-servicii la care pot fi obligati la plata membrii Corpului, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate sau de cuantumul total al prejudiciilor pretins cauzate.
(3) Nu se pot pretinde mai multe despagubiri pentru acceasi fapta savarsita in baza aceluiasi contract de prestari-servicii si in baza aceluiasi prejudiciu dovedit.
Art.4. In toate cazurile, membrul CECCAR poate fi tinut responsabil, in limita prevazuta la art.3, pentru prejudiciile cauzate clientului sau tertului, proportional cu contributia efectiva la prejudiciul dovedit, cauzat ca urmare a executarii contractului de prestari servicii financiar-contabile.
Art.5. Limitarea raspunderii membrilor CECCAR, mentionata la art.3, nu se aplica in situatiile in care se dovedeste ca incalcarea indatoririlor profesionale de catre acestia s-a facut cu intentie directa, respectiv atunci cand acestia au prevazut rezultatul actiunii/inactiunii lor si au urmarit producerea acestuia.
Art.6. Actiunea in instanta impotriva membrilor CECCAR, poate fi exercitata in baza contractului de prestari servicii financiar-contabile, sub sanctiunea decaderii, in termen de cel mult 3 ani de la data incetarii contractului, si care se considera ca ar fi generat un prejudiciu clientului
Art.1. Prezentele Indrumari sunt aplicabile tuturor membrilor C.E.C.C.A.R, persoane fizice si juridice care au dreptul de a desfasura activitatile prevazute la art.6 si, respectiv, la art.10 din O.G nr.65/1994, republicata, inscrisi in Tabloul Corpului.
Art.2. Persoanele prevazute la art.1 raspund pentru prejudiciile cauzate urmare prestarii serviciilor financiar-contabile (mai putin activitatilor de audit statutar), conform contractului de prestari-servicii financiar-contabile, conform prevederilor art. 3-6 inclusiv.
Art.3. (1) Raspunderea civila a persoanelor prevazute la art.1 pentru prejudiciile provocate in executarea contractului de prestari-servicii financiar-contabile sau in legatura cu acesta este limitata la:
a) contravaloarea a 6 onorarii pentru serviciile efectuate in baza contractului de prestari-servicii financiar-contabile, datorate de catre client prestatorului-membru CECCAR, avand ca obiect prestarea serviciilor financiar-contabile ale unei entitati de interes public (mai putin activitatilor de audit statutar);
b) contravaloarea a 4 onorarii pentru serviciile efectuate in baza contractului de prestari-servicii financiar-contabile, datorate de catre client prestatorului-membru CECCAR, avand ca obiect prestarea serviciilor financiar-contabile ale unei societati comerciale ce nu este cuprinsa in categoria entitatilor de interes public (mai putin activitatilor de audit statutar);
(2) Cuantumul despagubirilor prevazut la alin.(1) reprezinta limita maxima cumulata aferenta tuturor prejudiciilor cauzate ca urmare a prestarii serviciilor financiar-contabile (mai putin activitatilor de audit statutar) in baza aceluiasi contract de prestari-servicii la care pot fi obligati la plata membrii Corpului, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate sau de cuantumul total al prejudiciilor pretins cauzate.
(3) Nu se pot pretinde mai multe despagubiri pentru acceasi fapta savarsita in baza aceluiasi contract de prestari-servicii si in baza aceluiasi prejudiciu dovedit.
Art.4. In toate cazurile, membrul CECCAR poate fi tinut responsabil, in limita prevazuta la art.3, pentru prejudiciile cauzate clientului sau tertului, proportional cu contributia efectiva la prejudiciul dovedit, cauzat ca urmare a executarii contractului de prestari servicii financiar-contabile.
Art.5. Limitarea raspunderii membrilor CECCAR, mentionata la art.3, nu se aplica in situatiile in care se dovedeste ca incalcarea indatoririlor profesionale de catre acestia s-a facut cu intentie directa, respectiv atunci cand acestia au prevazut rezultatul actiunii/inactiunii lor si au urmarit producerea acestuia.
Art.6. Actiunea in instanta impotriva membrilor CECCAR, poate fi exercitata in baza contractului de prestari servicii financiar-contabile, sub sanctiunea decaderii, in termen de cel mult 3 ani de la data incetarii contractului, si care se considera ca ar fi generat un prejudiciu clientului
Evidenta corecta a veniturilor si a cheltuielilor. Norme actuale
Evidenta contabila in partida simpla a veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel:
a) venituri din activitati care constituie fapte de comert;
b) venituri din profesii libere;
c) alte venituri.
Pentru asociatiile fara personalitate juridica evidenta contabila in partida simpla a veniturilor se va tine in mod distinct. Stabilirea venitului net obtinut sau a pierderii inregistrate in cadrul asocierii se determina pe fiecare contract de asociere.
Venitul brut cuprinde:
- sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
- veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
- castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;
- veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independen ta sau de a nu concura cu o alta persoana;
- veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.
Nu constituie venit brut si nu se inregistreaza in Registrul-jurnal de incasari si plati sumele incasate, cum sunt:
- aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati ori in cursul desfasurarii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice;
- sumele primite ca despagubiri;
- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
Pentru aceste categorii de operatiuni fie se deschid fise pentru operatiuni diverse distincte, fie se intocmesc situatii cu ajutorul docum entelor cumulative care sa reflecte situatia acestor sume. In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, suma reprezentand contravaloarea acestora se include in venitul brut, considerandu-se o instrainare. in cazul in care asociatiile isi inceteaza activitatea, iar fostii asociati continua sa functioneze in mod individual, bunurile din patrimoniul asociatiei trec in patrimoniul noilor afaceri, se inscriu in Registrul-inventar al acestora si se amortizeaza in continuare, se consuma sau se vand, dupa caz. in toate cazurile de instrainare este necesara evaluarea bunului, care se poate face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica. in cazul incetarii definitive a activitatii, su mele obtinute din valorificarea bunurilor patrimoniului afacerii, inscrise in Registrul -inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in ven itul brut.
Constituie venit brut venitul incasat in cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada in care au fost efectuate prestatiile. in relatiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligati, pentru sumele incasate atat pe baza de chitanta, bon fiscal etc., cat si prin banca, sa intocmeasca factura. in relatiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligati, pentru sumele incasate prin banca, sa intocmeasca factura.
Pentru fiecare tip de activitate desfasurata se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse in care se vor inregistra toate documentele in ordine cronologica. Totalurile lunare din Fisa pentru operatiuni diverse se vor inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse, grupate pe feluri de activitati. Totalul veniturilor d in Jurnalul privind operatiuni diverse reprezinta venitul contribuabilului. in cazul contribuabililor care realizeaza venituri dintr-o singura activitate, totalul veniturilor se regaseste in Fisa pentru operatiuni diverse pe randul "Total", nemaifiind necesara deschiderea Jurnalului privind operatiuni diverse.
Contribuabilii care incaseaza in numerar toate veniturile realizate pot sa evidentieze aceste venituri numai in Registrul -jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzatoare ale Jurnalului pentru vanzari nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse pentru veniturile realizate.
In conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, in co nformitate cu prevederile legale, inregistrarea veniturilor se face in baza Raportului fiscal de inchidere zilnica si a Registrului special, intocmit in conditiile defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.
a) venituri din activitati care constituie fapte de comert;
b) venituri din profesii libere;
c) alte venituri.
Pentru asociatiile fara personalitate juridica evidenta contabila in partida simpla a veniturilor se va tine in mod distinct. Stabilirea venitului net obtinut sau a pierderii inregistrate in cadrul asocierii se determina pe fiecare contract de asociere.
Venitul brut cuprinde:
- sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
- veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
- castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;
- veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independen ta sau de a nu concura cu o alta persoana;
- veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.
Nu constituie venit brut si nu se inregistreaza in Registrul-jurnal de incasari si plati sumele incasate, cum sunt:
- aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati ori in cursul desfasurarii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice;
- sumele primite ca despagubiri;
- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
Pentru aceste categorii de operatiuni fie se deschid fise pentru operatiuni diverse distincte, fie se intocmesc situatii cu ajutorul docum entelor cumulative care sa reflecte situatia acestor sume. In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, suma reprezentand contravaloarea acestora se include in venitul brut, considerandu-se o instrainare. in cazul in care asociatiile isi inceteaza activitatea, iar fostii asociati continua sa functioneze in mod individual, bunurile din patrimoniul asociatiei trec in patrimoniul noilor afaceri, se inscriu in Registrul-inventar al acestora si se amortizeaza in continuare, se consuma sau se vand, dupa caz. in toate cazurile de instrainare este necesara evaluarea bunului, care se poate face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica. in cazul incetarii definitive a activitatii, su mele obtinute din valorificarea bunurilor patrimoniului afacerii, inscrise in Registrul -inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in ven itul brut.
Constituie venit brut venitul incasat in cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada in care au fost efectuate prestatiile. in relatiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligati, pentru sumele incasate atat pe baza de chitanta, bon fiscal etc., cat si prin banca, sa intocmeasca factura. in relatiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligati, pentru sumele incasate prin banca, sa intocmeasca factura.
Pentru fiecare tip de activitate desfasurata se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse in care se vor inregistra toate documentele in ordine cronologica. Totalurile lunare din Fisa pentru operatiuni diverse se vor inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse, grupate pe feluri de activitati. Totalul veniturilor d in Jurnalul privind operatiuni diverse reprezinta venitul contribuabilului. in cazul contribuabililor care realizeaza venituri dintr-o singura activitate, totalul veniturilor se regaseste in Fisa pentru operatiuni diverse pe randul "Total", nemaifiind necesara deschiderea Jurnalului privind operatiuni diverse.
Contribuabilii care incaseaza in numerar toate veniturile realizate pot sa evidentieze aceste venituri numai in Registrul -jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzatoare ale Jurnalului pentru vanzari nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse pentru veniturile realizate.
In conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, in co nformitate cu prevederile legale, inregistrarea veniturilor se face in baza Raportului fiscal de inchidere zilnica si a Registrului special, intocmit in conditiile defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.
Afla daca si tu esti obligat sa detii Registrul unic de control
Contribuabilii, persoane juridice inregistrate la Oficiul National al
Registrului Comertului, autorizate potrivit legii, au obligatia sa tina
registrul unic de control potrivit Legii nr 252/2003.
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar -fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege. Evidentierea controalelor in registrul unic de control se face cu semnaturile reprezentantului legal al contribuabilului si organului de control.
Registrul unic de control se numeroteaza, se sigileaza si se pastreaza de reprezentantul legal al unitatii verificate sau de inlocuitorul acestuia. Registrul unic de control se tine la sediul social si la fiecare sediu secundar pentru care s -au eliberat avize/autorizatii si/sau acorduri de functionare.
Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile general e ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social contribuabilul, pe baza certificatului de inregistrare, in cazul comerciantilor, si pe baza certificatului de inregistrare fiscala, in cazul celorlalte categorii de contribuabili.
Contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control.
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar -fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege. Evidentierea controalelor in registrul unic de control se face cu semnaturile reprezentantului legal al contribuabilului si organului de control.
Registrul unic de control se numeroteaza, se sigileaza si se pastreaza de reprezentantul legal al unitatii verificate sau de inlocuitorul acestuia. Registrul unic de control se tine la sediul social si la fiecare sediu secundar pentru care s -au eliberat avize/autorizatii si/sau acorduri de functionare.
Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile general e ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social contribuabilul, pe baza certificatului de inregistrare, in cazul comerciantilor, si pe baza certificatului de inregistrare fiscala, in cazul celorlalte categorii de contribuabili.
Contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control.
Contracte de leasing
Conform art. 25 din Codul fiscal:
(1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing).
Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing.
(1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing).
Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing.
marți, 13 martie 2012
Masuri mai dure pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice
Agentia Nationala de Administrare Fiscala a decis sa inaspreasca
masurile de verificare din cadrul directiilor de finante publice in ceea
ce priveste veniturile obtinute de persoanele fizice.
Astfel, aceste decizii au fost luate ca urmare a faptului ca ANAF a constatat diferente intre veniturile declarate la Fisc de unele persoane fizice si cele care s-au constatat in urma aplicarii metodelor indirecte de control.
Prin umare, ANAF a infiintat structuri de verificari fiscale prin care sa fie identificate acele persoane care nu indeplinesc criteriile "pentru a fi verificate de catre structura specializata din aparatul central al ANAF", asa cum a declarat Sorin Blejnar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Noile structuri vor functiona atat la nivelul Directiilor Generale al Finantelor Publice din Bucuresti, cat si in cadrul celor judetene. Aceste structuri nu presupun insa si angajarea unor noi persoane care sa indeplineasca noile sarcini, iar instruirea personalului se va face cu ajutorul expertilor din institutii cu obiect de activitate din domeniul comun precum FMI sau IRS.
Astfel, aceste decizii au fost luate ca urmare a faptului ca ANAF a constatat diferente intre veniturile declarate la Fisc de unele persoane fizice si cele care s-au constatat in urma aplicarii metodelor indirecte de control.
Prin umare, ANAF a infiintat structuri de verificari fiscale prin care sa fie identificate acele persoane care nu indeplinesc criteriile "pentru a fi verificate de catre structura specializata din aparatul central al ANAF", asa cum a declarat Sorin Blejnar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Noile structuri vor functiona atat la nivelul Directiilor Generale al Finantelor Publice din Bucuresti, cat si in cadrul celor judetene. Aceste structuri nu presupun insa si angajarea unor noi persoane care sa indeplineasca noile sarcini, iar instruirea personalului se va face cu ajutorul expertilor din institutii cu obiect de activitate din domeniul comun precum FMI sau IRS.
Scoaterea din evidenta a clientilor incerti si inregistrarile contabile a provizioanelor
Un client este dator cu o suma inca din luna septembrie a anului trecut.
Societatea a intrat in faliment si se primeste o notificare de incepere
a procedurii de faliment. Firma constituie provizion. Vom vedea, in
cele ce urmeaza, care este modalitatea corecta care trebuie aplicata si
care sunt inregistrarile contabile aferente.
Raspuns:
Potrivit art 22 lit j) din Codul fiscal , sunt recunoscute la calculul profitului impozabil provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre societate, care indeplinesc cumulat urmatoarele conditii:
- sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! ...clic aici
- creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
- nu sunt garantate de alta persoana;
- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata societatii;
- au fost incluse in veniturile impozabile ale societatii.
Reducerea sau anularea oricarui provizion care a fost anterior dedus se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau distribuirii provizionului catre actionari/asociati sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii sau oricarui alt motiv, potrivit art. 22 alin. (5) din Codul fiscal .
Inregistrarile contabile care se efectueaza sunt urmatoarele:
- inregistrarea clientului incert pe baza unei hotarari judecatoresti de deschidere a falimentului:
4118 = 411
"Clienti incerti sau in litigiu" "Clienti"
- inregistrarea provizionului
6814 = 491
"Cheltuieli de exploatare "Ajustari pentru deprecierea activelor
privind deprecierea creantelor - circulante”
provizioanele pentru - clienti"
Cheltuielile cu provizioanele includ si valoarea TVA.
- inregistrarea veniturilor la momentul pronuntarii falimentului pe baza unei care hotarari judecatoresti
491 = 7814
"Ajustari pentru "Venituri din provizioane
deprecierea creantelor pentru deprecierea activelor"
-clienti"
- scaderea din evidenta a clientului incert:
654 = 4118
"Pierderi din "Clienti incerti
creante si debitori sau in litigiu"
diversi"
Suma inregistrata in contul 654 este deductibila d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil.
Scaderea din evidenta a clientului incert se face la valoarea creantei cu TVA inclusa.
Cheltuielile cu scoaterea din evidenta a creantelor sunt considerate deductibile la determinarea profitului impozabil numai daca s-a inchis procedura de faliment in baza hotararii judecatoresti, potrivit art 21 alin (2) lit. n) pct. 1 din Codul fiscal.
Raspuns:
Potrivit art 22 lit j) din Codul fiscal , sunt recunoscute la calculul profitului impozabil provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre societate, care indeplinesc cumulat urmatoarele conditii:
- sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
Alerta PortalContabilitate.roDescarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!
Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! ...clic aici
- creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
- nu sunt garantate de alta persoana;
- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata societatii;
- au fost incluse in veniturile impozabile ale societatii.
Reducerea sau anularea oricarui provizion care a fost anterior dedus se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau distribuirii provizionului catre actionari/asociati sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii sau oricarui alt motiv, potrivit art. 22 alin. (5) din Codul fiscal .
Inregistrarile contabile care se efectueaza sunt urmatoarele:
- inregistrarea clientului incert pe baza unei hotarari judecatoresti de deschidere a falimentului:
4118 = 411
"Clienti incerti sau in litigiu" "Clienti"
- inregistrarea provizionului
6814 = 491
"Cheltuieli de exploatare "Ajustari pentru deprecierea activelor
privind deprecierea creantelor - circulante”
provizioanele pentru - clienti"
Cheltuielile cu provizioanele includ si valoarea TVA.
- inregistrarea veniturilor la momentul pronuntarii falimentului pe baza unei care hotarari judecatoresti
491 = 7814
"Ajustari pentru "Venituri din provizioane
deprecierea creantelor pentru deprecierea activelor"
-clienti"
- scaderea din evidenta a clientului incert:
654 = 4118
"Pierderi din "Clienti incerti
creante si debitori sau in litigiu"
diversi"
Suma inregistrata in contul 654 este deductibila d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil.
Scaderea din evidenta a clientului incert se face la valoarea creantei cu TVA inclusa.
Cheltuielile cu scoaterea din evidenta a creantelor sunt considerate deductibile la determinarea profitului impozabil numai daca s-a inchis procedura de faliment in baza hotararii judecatoresti, potrivit art 21 alin (2) lit. n) pct. 1 din Codul fiscal.
Depunerea situatiilor financiare in format electronic
Incepând cu data de 1 februarie 2012, pentru perioadele de
raportare începând cu anul 2012, toate tipurile de situaţii financiare
şi raportările anuale se vor putea depune numai pe noile versiuni ale
programelor de asistenţă, în format PDF cu fişier xml ataşat, indiferent
de canalul de depunere ales (internet sau ghişeu).
Pentru a pregăti programele de generare automată, prin aplicaţii proprii, a fisierului XML, consultati specificaţiile tehnice şi documentaţia de ajutor accesibilă pe portalul ANAF, secţiunea Declaraţii electronice, subsecţiunea Descarcare declaraţii.
Noile versiuni ale programelor de asistenţă (Soft A şi Soft J) vor putea fi descărcate de pe portalul ANAF, secţiunea Declaraţii electronice – Descărcare formulare, unde se vor regăsi si prevederile legale, precum şi instructiuni / documentaţie de ajutor
În noile versiuni ale formularelor, acestea se vor putea depune prin Internet, semnate electronic cu certificat digital calificat, de pe pagina “de upload” a declaraţiilor 100, 112, 300, 390, 710, accesibilă prin portalul www.e-guvernare.ro.
Contribuabilii care nu au un certificat digital calificat pentru semnarea declaraţiilor, le vor putea depune la ghişeul organelor fiscale, în format PDF cu fisier xml atasat, pe suport CD, însoţite de rezumatul declaraţiei (prima pagină) listat, semnat şi ştampilat.
Pentru perioadele de raportare anterioare anului 2011, formularele vor putea fi depuse doar la ghişeu, în vechile formate de raportare.
Pentru a pregăti programele de generare automată, prin aplicaţii proprii, a fisierului XML, consultati specificaţiile tehnice şi documentaţia de ajutor accesibilă pe portalul ANAF, secţiunea Declaraţii electronice, subsecţiunea Descarcare declaraţii.
Noile versiuni ale programelor de asistenţă (Soft A şi Soft J) vor putea fi descărcate de pe portalul ANAF, secţiunea Declaraţii electronice – Descărcare formulare, unde se vor regăsi si prevederile legale, precum şi instructiuni / documentaţie de ajutor
În noile versiuni ale formularelor, acestea se vor putea depune prin Internet, semnate electronic cu certificat digital calificat, de pe pagina “de upload” a declaraţiilor 100, 112, 300, 390, 710, accesibilă prin portalul www.e-guvernare.ro.
Contribuabilii care nu au un certificat digital calificat pentru semnarea declaraţiilor, le vor putea depune la ghişeul organelor fiscale, în format PDF cu fisier xml atasat, pe suport CD, însoţite de rezumatul declaraţiei (prima pagină) listat, semnat şi ştampilat.
Pentru perioadele de raportare anterioare anului 2011, formularele vor putea fi depuse doar la ghişeu, în vechile formate de raportare.
Modificări ulterioare înregistrării fiscale
Conform Codului de procedura fiscala:
(1) Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare fiscală trebuie aduse la cunoştinţă organului fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea şi depunerea declaraţiei de menţiuni.
(2) La încetarea condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală, contribuabilii au obligaţia de a preda organelor fiscale, în vederea anulării, certificatul de înregistrare fiscală, odată cu depunerea declaraţiei de menţiuni.
(3) În cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, contribuabilii depun, odată cu declarația de mențiuni, și certificatul de înregistrare fiscală, în vederea anulării acestuia și eliberării unui nou certificat.
(4) Declarația de mențiuni este însoțită de documente care atestă modificările intervenite.
(1) Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare fiscală trebuie aduse la cunoştinţă organului fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea şi depunerea declaraţiei de menţiuni.
(2) La încetarea condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală, contribuabilii au obligaţia de a preda organelor fiscale, în vederea anulării, certificatul de înregistrare fiscală, odată cu depunerea declaraţiei de menţiuni.
(3) În cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, contribuabilii depun, odată cu declarația de mențiuni, și certificatul de înregistrare fiscală, în vederea anulării acestuia și eliberării unui nou certificat.
(4) Declarația de mențiuni este însoțită de documente care atestă modificările intervenite.
Investiţiile financiare pe termen scurt
Investiţiile financiare pe termen scurt se evidenţiază în contabilitate în conturile din grupa 50 „Investiţii pe termen scurt“.
Investiţiile financiare pe termen scurt cuprind:
-acţiuni deţinute (pe termen scurt) la entităţile afiliate,
-alte investiţii pe termen scurt, care reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate,
-obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.
A. Evaluarea iniţială
La intrarea în entitate – investiţiile financiare pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie include şi costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor.
B. Evaluarea la data bilanţului
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare. Eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora, se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare (contul 768 ,,Alte venituri financiare˝ sau 668 ,,Alte cheltuieli financiare˝, după caz).
Valorile mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea conform contractului, mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.
Ajustările pentru pierderea de valoare se reflectă la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor.
La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se anulează.
C. Evaluarea la ieşirea din entitate
La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt se utilizează una din metodele următoare:
- FIFO – metoda primul intrat primul ieşit;
- CMP – metoda costului mediu ponderat;
- LIFO – metoda ultimul intrat primul ieşit.
Investiţiile financiare pe termen scurt cuprind:
-acţiuni deţinute (pe termen scurt) la entităţile afiliate,
-alte investiţii pe termen scurt, care reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate,
-obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.
A. Evaluarea iniţială
La intrarea în entitate – investiţiile financiare pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie include şi costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor.
B. Evaluarea la data bilanţului
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare. Eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora, se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare (contul 768 ,,Alte venituri financiare˝ sau 668 ,,Alte cheltuieli financiare˝, după caz).
Valorile mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea conform contractului, mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.
Ajustările pentru pierderea de valoare se reflectă la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor.
La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se anulează.
C. Evaluarea la ieşirea din entitate
La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt se utilizează una din metodele următoare:
- FIFO – metoda primul intrat primul ieşit;
- CMP – metoda costului mediu ponderat;
- LIFO – metoda ultimul intrat primul ieşit.
Declaratii scadente la 15 martie 2012
Depunerea Situaţia livrărilor de ţigarete în luna .. anul .. pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi, operatorii înregistraţi/ destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de astfel de produse.
• Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna pentru luna precendentă
Cine depune ?
Operatorii economici care deţin autorizaţie de utilizator final.(alcoolul etilic şi alte produse alcoolice)
• Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile pentru luna precendentă
Cine depune ?
Destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali pentru achiziţiile şi livrările intracomunitare de produse accizabile
• Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse energetice pentru luna precendentă
Cine depune ?
Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final
• Depunerea Evidenţei achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcãrii
• Depunerea situaţiei cu privire la produsele accizabile pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi pentru depozitare produse accizabile, precum şi terminalul petrolier cu ieşire în port autorizat ca antrepozit fiscal pentru operaţiunile desfăşurate în incinta acestuia
• Depunerea jurnalelor privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie/navigaţie pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie/depozitare
• Depunerea jurnalelor privind achiziţiile/ livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie/ navigaţie pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare
• Depunerea Declaraţiei anuale de venit pentru asociaţiile fără personalitate juridică Formular 204 pentru anul trecut
Cine depune ?
Asociaţiile fără personalitate juridică, prin asociatul desemnat.
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi, operatorii înregistraţi/ destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de astfel de produse.
• Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna pentru luna precendentă
Cine depune ?
Operatorii economici care deţin autorizaţie de utilizator final.(alcoolul etilic şi alte produse alcoolice)
• Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile pentru luna precendentă
Cine depune ?
Destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali pentru achiziţiile şi livrările intracomunitare de produse accizabile
• Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse energetice pentru luna precendentă
Cine depune ?
Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final
• Depunerea Evidenţei achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcãrii
• Depunerea situaţiei cu privire la produsele accizabile pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi pentru depozitare produse accizabile, precum şi terminalul petrolier cu ieşire în port autorizat ca antrepozit fiscal pentru operaţiunile desfăşurate în incinta acestuia
• Depunerea jurnalelor privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie/navigaţie pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie/depozitare
• Depunerea jurnalelor privind achiziţiile/ livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie/ navigaţie pentru luna precendentă
Cine depune ?
Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare
• Depunerea Declaraţiei anuale de venit pentru asociaţiile fără personalitate juridică Formular 204 pentru anul trecut
Cine depune ?
Asociaţiile fără personalitate juridică, prin asociatul desemnat.
Actualizare format declaratii
In 06.03.2012 s-a actualizat formatul electronic pentru :
- declaratia 300 : s –a scos corelatia rd. 28 < rd. 27 si s-a corectat scadenta in cadrul “nr. de evidenta a platii “;
- declaratia 100: corectie calcul nr. de evidenta a platii
- declaratia 710: corectie scadenta in “ nr. evidenta a platii “
- declaratia 300 : s –a scos corelatia rd. 28 < rd. 27 si s-a corectat scadenta in cadrul “nr. de evidenta a platii “;
- declaratia 100: corectie calcul nr. de evidenta a platii
- declaratia 710: corectie scadenta in “ nr. evidenta a platii “
Cum functioneaza un fond de investitii?
Fondurile de investitii
(atat cele deschise, cat si cele inchise) reprezinta, de fapt,
externalizarea activitatilor de administare a banilor, externalizare la
care clientii apeleaza fie din dorinta de diversificare, fie pentru ca
managerii fondurilor de investitii sunt specialisti in domeniul
respectiv si au cunostinte si instrumente superioare capacitatilor
noastre individuale de administrare a banilor.
Functionarea fondului de investitii in cativa pasi simpli :
1) Clientul ia decizia de investitie in fond
2) Clientul transfera suma investita in contul fondului (sau o depune direct la ghiseul unei banci) – in schimbul banilor investitorul primeste un numar de unitati de fond. Intotdeauna, suma investita = numarul de unitati de fond cumparate x valoarea la zi a unei unitati de fond
3) Administratorul Fondului (Societatea de Administrate) investeste banii obtinuti de la clienti. Toate investitiile se fac conform Regulilor Fondului si a legislatiei in vigoare. De exemplu – un fond monetar nu va putea investitii in actiuni, ci doar in instrumente monetare cu venit fix garantat.
4) Clientul castiga daca valoare unei unitati de fond creste in urma Administrarii banilor de catre Societatea care gestioneaza Fondul. Numarul unitatilor de fond cumparate ramane acelasi in permanenta, doar valoarea unei unitati poate sa creasca sau sa scada.
5) Clientul pierde bani daca valoarea unei unitati de fond scade in urma Administrarii banilor. Si in acest caz numarul unitatilor de fond cumparate ramane acelasi in permanenta.
6) Pe toata perioada functionarii unui Fond, Banca Depozitara a acestuia verifica si certifica valoarea unitatilor de fond
7) In momentul rascumpararii, clientul va primii inapoi o suma = valoarea unitatii de fond in ziua rascumpararii X numarul de unitati de fond detinute. In cazul anumitor fonduri, se poate retine si un comision de rascumparare convenit initial (ca si procent din suma rascumparata).
Functionarea fondului de investitii in cativa pasi simpli :
1) Clientul ia decizia de investitie in fond
2) Clientul transfera suma investita in contul fondului (sau o depune direct la ghiseul unei banci) – in schimbul banilor investitorul primeste un numar de unitati de fond. Intotdeauna, suma investita = numarul de unitati de fond cumparate x valoarea la zi a unei unitati de fond
3) Administratorul Fondului (Societatea de Administrate) investeste banii obtinuti de la clienti. Toate investitiile se fac conform Regulilor Fondului si a legislatiei in vigoare. De exemplu – un fond monetar nu va putea investitii in actiuni, ci doar in instrumente monetare cu venit fix garantat.
4) Clientul castiga daca valoare unei unitati de fond creste in urma Administrarii banilor de catre Societatea care gestioneaza Fondul. Numarul unitatilor de fond cumparate ramane acelasi in permanenta, doar valoarea unei unitati poate sa creasca sau sa scada.
5) Clientul pierde bani daca valoarea unei unitati de fond scade in urma Administrarii banilor. Si in acest caz numarul unitatilor de fond cumparate ramane acelasi in permanenta.
6) Pe toata perioada functionarii unui Fond, Banca Depozitara a acestuia verifica si certifica valoarea unitatilor de fond
7) In momentul rascumpararii, clientul va primii inapoi o suma = valoarea unitatii de fond in ziua rascumpararii X numarul de unitati de fond detinute. In cazul anumitor fonduri, se poate retine si un comision de rascumparare convenit initial (ca si procent din suma rascumparata).
Contract de leasing operational: Optiunea de cumparare a bunurilor. Cum executam inregistrarile contabile?
O societate detine 7 contracte de leasing operational care urmeaza sa
expire si se ia decizia achizitionarii lor, fiind primita factura de
valoare reziduala. Vom vedea care sunt inregistrarile contabile si in ce
masura factura de valoare reziduala trebuie declarata in 390.
Raspuns:
Pe parcursul derularii contractelor de leasing operational, ati platit un serviciu, respectiv o chirie asupra bunurilor, efectuind inregistrarea 612 = 401 - cu valoarea chiriei.
De asemenea, la inceputul contractelor trebuia inregistrata in debitul contului 8036 valoarea acestora, iar la fiecare plata de redeventa trebuia creditat contul 8036.
Din punct de vedere juridic, pe toata durata acestor contracte, dvs nu ati dobindit calitatea de proprietar al bunurilor, platitnd doar chiria. La finalul acestor contracte, daca ati decis sa le achizitionati, inseamna ca vi se vor transfera in totalitate riscurile si beneficiile asupra bunurilor, devenind astfel proprietar al acestora.
Factura de valoare reziduala pe care a intocmi-o furnizorul reprezinta documentul prin care dvs achizitionati bunurile respective.
Inregistrarile contabile pe baza facturii pentru achizitionarea bunurilor se fac in functie de destinatia pe care o dati dvs acestor bunuri:
- daca fiecare bun are o valoare mai mare de 1800 lei (incluzind toate taxele si comisioanele) si durata de functionare este mai mare de 1 an si doriti sa le utilizati pentru desfasurarea activitatii economice a firmei, obtinind beneficii economice viitoare, atunci vor fi inregistrate ca mijloace fixe:
2xx = 404
- daca valoarea fiecaruia este mai mica de 1800 lei si durata de functionare este mai mica de 1 an, atunci le puteti inregistra in categoria obiectelor de inventar:
303 = 401
- daca le achizitionati pentru a fi revindute ca marfa, atunci inregistrarea este:
371 = 401
Mentionam ca in costul de achizitie al bunurilor trebuie incluse toate taxele, comisioanele, transportul si alte cheltuieli efectuate pentru aducerea acestora la locul de depozitare.
Factura de valoare reziduala va fi declarata in 390 numai daca furnizorul este situat intr-un stat membru UE si va transmite un cod valabil de inregistrare in scop de TVA dintr-un alt stat membru decit Romania.
In aceasta situatie, inainte de efectuarea achizitiei intracomunitare de bunuri, trebuie sa va inscrieti in Registrul operatorilor intracomunitari.
De asemenea, daca achizitia este intracomunitara, pe linga inregistrarile de mai sus, trebuie evidentiat si TVA de plata, prin mecanismul taxarii inverse, inregistrindu-se: 4426 = 4427.
Daca achizitia este efectuata de la un furnizor situat in Romania, atunci se va evidentia TVA inscris in factura de la furnizor:
4426 = 401 (404).
In acest caz, evident, factura nu se declara in 390.
Baza legala:
- art. 95, 96, 97, 100 din Reglementarile Contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 ;
- art. 156 din Reglementarile Contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 ;
- Functiunea contului 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" din aceleasi reglementari;
- art. 156 ^4 din codul fiscal ;
- art. 158^2 din codul fiscal.
Raspuns:
Pe parcursul derularii contractelor de leasing operational, ati platit un serviciu, respectiv o chirie asupra bunurilor, efectuind inregistrarea 612 = 401 - cu valoarea chiriei.
De asemenea, la inceputul contractelor trebuia inregistrata in debitul contului 8036 valoarea acestora, iar la fiecare plata de redeventa trebuia creditat contul 8036.
Din punct de vedere juridic, pe toata durata acestor contracte, dvs nu ati dobindit calitatea de proprietar al bunurilor, platitnd doar chiria. La finalul acestor contracte, daca ati decis sa le achizitionati, inseamna ca vi se vor transfera in totalitate riscurile si beneficiile asupra bunurilor, devenind astfel proprietar al acestora.
Factura de valoare reziduala pe care a intocmi-o furnizorul reprezinta documentul prin care dvs achizitionati bunurile respective.
Inregistrarile contabile pe baza facturii pentru achizitionarea bunurilor se fac in functie de destinatia pe care o dati dvs acestor bunuri:
- daca fiecare bun are o valoare mai mare de 1800 lei (incluzind toate taxele si comisioanele) si durata de functionare este mai mare de 1 an si doriti sa le utilizati pentru desfasurarea activitatii economice a firmei, obtinind beneficii economice viitoare, atunci vor fi inregistrate ca mijloace fixe:
2xx = 404
- daca valoarea fiecaruia este mai mica de 1800 lei si durata de functionare este mai mica de 1 an, atunci le puteti inregistra in categoria obiectelor de inventar:
303 = 401
- daca le achizitionati pentru a fi revindute ca marfa, atunci inregistrarea este:
371 = 401
Mentionam ca in costul de achizitie al bunurilor trebuie incluse toate taxele, comisioanele, transportul si alte cheltuieli efectuate pentru aducerea acestora la locul de depozitare.
Factura de valoare reziduala va fi declarata in 390 numai daca furnizorul este situat intr-un stat membru UE si va transmite un cod valabil de inregistrare in scop de TVA dintr-un alt stat membru decit Romania.
In aceasta situatie, inainte de efectuarea achizitiei intracomunitare de bunuri, trebuie sa va inscrieti in Registrul operatorilor intracomunitari.
De asemenea, daca achizitia este intracomunitara, pe linga inregistrarile de mai sus, trebuie evidentiat si TVA de plata, prin mecanismul taxarii inverse, inregistrindu-se: 4426 = 4427.
Daca achizitia este efectuata de la un furnizor situat in Romania, atunci se va evidentia TVA inscris in factura de la furnizor:
4426 = 401 (404).
In acest caz, evident, factura nu se declara in 390.
Baza legala:
- art. 95, 96, 97, 100 din Reglementarile Contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 ;
- art. 156 din Reglementarile Contabile din 29 octombrie 2009 conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 ;
- Functiunea contului 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" din aceleasi reglementari;
- art. 156 ^4 din codul fiscal ;
- art. 158^2 din codul fiscal.
Noutati privind procedura corectarii facturilor fiscale
Reamintim contribuabililor persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA principalele aspecte privitoare la corectarea informatiilor inscrise in facturi sau alte documente care tin loc de facturi, prevazute la art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (CF), cu modificarile si completarile ulterioare.
Documentul care tine loc de factura este documentul emis pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in conformitate cu obligatiile impuse de un acord sau tratat la care Romania este parte, care contine cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din CF.
Modalitati de corectare a documentelor
Corectarea informatiilor inscrise in facturi sau in alte documente care tin loc de factura se efectueaza astfel:
- in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document;
- in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie se emite un nou document continand informatiile si valorile corecte si concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data documentului corectat.
in situatiile in care baza de impozitare a TVA se ajusteaza potrivit prevederilor prevazute la art. 138 din CF, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, cu exceptia situatiei in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.
Daca o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau dreptul la aplicarea unei scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 143, 144 sau 144 indice 1 din CF, aceasta poate corecta facturile emise, conform prevederilor art. 159 alin. (1) lit. b) din CF, aplicand regimul de scutire corespunzator operatiunilor realizate.
Corectarea documentelor urmare a unei inspectii fiscale
Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal si au fost constatate erori in ceea ce priveste stabilirea corecta a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume in baza actului administrativ emis de autoritatea fiscala competenta, pot emite facturi de corectie catre beneficiari. Beneficiarii au drept de deducere a taxei inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 147 indice 1 din CF.
Organele de inspectie fiscala vor permite deducerea taxei pe valoarea adaugata in cazul in care documentele controlate aferente achizitiilor nu contin toate informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din CF sau/si acestea sunt incorecte, daca pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator.
Important!
Furnizorul/prestatorul are dreptul sa corecteze anumite informatii din factura care sunt obligatorii potrivit art. 155 alin. (5) din CF, care au fost omise sau inscrise eronat, dar care nu sunt de natura sa modifice baza de impozitare si/sau taxa aferenta operatiunilor ori nu modifica regimul fiscal al operatiunii facturate initial, chiar daca a fost supus unei inspectii fiscale. Aceasta factura va fi atasata facturii initiale, fara sa genereze inregistrari in decontul de taxa al perioadei fiscale in care se opereaza corectia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.
Furnizorii/prestatorii care emit facturi de corectie dupa inspectia fiscala, in conformitate cu prevederile art. 159 alin. (3) din CF, vor inscrie aceste facturi in jurnalul pentru vanzari intr-o rubrica separata, care vor fi preluate de asemenea intr-o rubrica separata din decontul de taxa, fara a avea obligatia sa colecteze taxa pe valoarea adaugata inscrisa in respectivele facturi.
Pentru a evita situatiile de abuz si pentru a permite identificarea situatiilor in care se emit facturi dupa inspectia fiscala, in cuprinsul acestor facturi furnizorii/prestatorii vor mentiona ca sunt emise dupa inspectia fiscala. Beneficiarii vor avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 147 indice 1 din CF, taxa fiind inscrisa in rubricile din decontul de taxa aferente achizitiilor de bunuri si servicii. Emiterea facturilor de corectie nu poate depasi perioada prevazuta la art. 147 indice 1 alin. (2) din CF, respectiv 5 ani.
Prevederile de mai sus se aplica inclusiv in cazul micilor intreprinderi care nu s-au inregistrat in scopuri de TVA potrivit art. 153 din CF la depasirea plafonului de scutire si organele de inspectie fiscala au stabilit diferente de taxa colectata de plata
De retinut!Modalitatile de corectare a documentelor stipulate la art. 159 din CF se aplica numai de catre persoanele inregistrate in scopuri de TVA in Romania. in cazul persoanelor care nu sunt inregistrate si nu au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania, se aplica prevederile art. 155 alin. (11) din CF.
Corectarea autofacturilor
in cazul autofacturilor emise conform art. 155 alin. (2) si (4) si art. 155 indice 1 alin. (2) din CF, daca persoana impozabila emitenta constata ca a inscris informatii in mod eronat in respectivele autofacturi, fie va emite o noua autofactura care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din autofactura initiala, numarul si data autofacturii corectate, valorile cu semnul minus, iar pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie va emite o noua autofactura continand informatiile si valorile corecte si concomitent va emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii corectate. in situatia in care autofactura a fost emisa in mod eronat sau prin norme se prevede ca in anumite situatii se poate anula livrarea/prestarea catre sine, persoana impozabila emite o autofactura cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data autofacturii anulate.
Baza legala: art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pct.81 indice 2 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)