vineri, 31 august 2012

Perioada de acordare a idemnizatiei de somaj

Indemnizaţia de şomaj se acordã şomerilor, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, dupã cum urmeazã:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
Cuantumul indemnizaţiei de şomaj este o sumã acordatã lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare.
Pentru fracţiuni de luna indemnizaţia de şomaj se calculeazã proporţional cu numãrul de zile calendaristice din luna respectiva.

IFRS- noutati

IASB a inceput de curand o revizuire post-implementare a standardului IFRS 8 Raportarea pe segmente.
Conform unei decizii din 2007 a administratorilor asociatiei IFRS (IFRS Foundation) responsabila cu guvernanta si supravegherea IASB (International Accounting Standards Board) , s-a introdus obligativitatea revizuirii post-implementare a fiecarui nou standard sau a unei interpretari majore a unui standard, la doua ani dupa data implementarii.
IFRS 8 este primul standard care va fi revizuit conform noii proceduri, urmand apoi pe lista standardul referitor la combinarile de intreprinderi.
IFRS Foundation va organiza o conferinta in Dubai, in 12-13 septembrie 2012 cu scopul de a prezenta participantilor proiectele in curs precum si planurile viitoare.
Pe agenda conferintei vor fi :
• un update al proiectelor curente si viitoare
• 8 sesiuni tematice (printre teme : recunoasterea veniturilor, leasing, contracte de asigurari, IFRs pentru intreprinderi mici si mijlocii)
• 4 sesiuni speciale (IFRS-uri aplicabile in anumite situati)
• aspecte locale islamice in aplicarea IFRS
• update tehnic: instrumente financiare
In 28 iunie IASB a emis un Ghid de tranzitie pentru standardele: Situatii financiare consolidate, Angajamente comune si Prezentarea intereselor in alte entitati (amendamanente la IFRS 10, IFRS 11 si IFRS 12 ).
Amendamentele prevad limitarea cerintei de a furniza informatie comparativa doar la nivelul perioadei precedente.
IFRS 10,11 si 12 au fost emise recent si au data de inceput pentru aplicare 01 ianuarie 2013.
Principalele dezvoltari aferente anului 2011 in materie de standarde sunt :
- Emiterea a 4 noi standarde : IFRS 10,11,12 si 13
- Revizuirea a 3 standarde : IAS 19, 27 si 28.

Scutiri de Tva pentru activitatile medicale

Conform art. 141 din Codul fiscal, următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi;
Mai detaliat, conform Normelor metodologice, scutirea aceasta se aplica pentru:
i)serviciile de spitalizare şi alte servicii al căror scop principal îl constituie îngrijirea medicală, respectiv protejarea, inclusiv menţinerea sau refacerea sănătăţii, desfăşurate de unităţile autorizate prevăzute la pct.a).
Se cuprind în sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinărilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de sânge sau alte probe în vederea testării prezenţei unor viruşi, infecţii sau alte boli, în numele angajatorilor sau asigurătorilor, certificarea stării de sănătate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a călători;
ii) operaţiunile care sunt strâns legate de spitalizare, îngrijirile medicale, incluzând livrarea de medicamente, bandaje, proteze şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare către pacienţi în perioada tratamentului, precum şi furnizarea de hrană şi cazare pacienţilor în timpul spitalizării şi îngrijirii medicale, desfăşurate de unităţile autorizate prevăzute la lit.a) de mai sus.
Totuşi, scutirea nu se aplică meselor pe care spitalul le asigură contra cost vizitatorilor într-o cantină sau în alt mod şi nici pentru bunurile vândute la cantina spitalului;
Scutirea nu se aplică pentru:
i) serviciile care nu au ca scop principal îngrijirea medicală, respectiv protejarea, menţinerea sau refacerea sănătăţii, ci mai degrabă furnizarea unor informaţii necesare pentru luarea unei decizii cu consecinţe juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sănătate a unei persoane, destinate utilizării în scopul acordării dreptului la o pensie, elaborarea unor rapoarte de expertiză medicală privind stabilirea răspunderii în cazurile de vătămare corporală, precum şi examinările medicale efectuate în acest scop, elaborarea unor rapoarte de expertiză medicală privind respectarea normelor de medicina muncii, în vederea soluţionării unor litigii, precum şi efectuarea de examinări medicale în acest scop, pregătirea unor rapoarte medicale bazate pe fişe medicale, fără efectuarea de examinări medicale;
ii) furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare, care nu este efectuată în cadrul tratamentului medical sau al spitalizării, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar şi în situaţia în care acestea sunt situate în incinta unui spital sau a unei clinici şi/sau sunt conduse de către acestea;
ii) serviciile medicale veterinare, astfel cum a fost pronunţată hotărârea Curţii Europene de Justiţie în cauza CEJ C-122/87 Comisia Comunităţilor Europene împotriva Republicii Italia.
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;
c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;
d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;
e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;
 



ANAF modifica Formularul 112

Agentia Nationala de Administrare Fiscala a elaborat urmatorul proiect de act normativ:

Proiect de ordin pentru modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale  de Administrare Fiscala nr.101/2008 privind aprobarea modelului si continutului  formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu  regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa

Potrivit art.296^21 alin.(1) lit.f) si h) din Codul fiscal, in vigoare incepand cu data de 1  iulie 2012, platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitului pe venit, de natura celor prevazute la art.52 alin.(1) si  art.71 lit.d), au obligatia stabilirii, retinerii si  declararii contributiilor sociale individuale datorate de beneficiarii de venit, persoane  fizice.

Platitorii de venituri, care in acest caz, sunt asimilati angajatorului, au obligatia declararii contributiilor individuale in formularul 112 “Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor  asigurate”.

Avand in vedere faptul ca, in prezent, impozitul pe venit retinut la sursa pentru  veniturile sus mentionate se declara in formularul 100 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”, prin proiectul de ordin comun al ministrului finantelor publice, ministrului muncii, familiei  si protectiei sociale  si ministrului sanatatii, s-a propus  simplificarea procedurii de declarare a obligatiilor fiscale datorate, aferente acestor venituri, prin declararea unitara a impozitului pe venit  si contributiilor sociale in  formularul 112 “Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”.

Ca urmare a modificarilor legislative  si propunerilor prezentate mai sus, a aparut necesitatea actualizarii nomenclatorului obligatiilor de plata la bugetul de stat care se  declara de catre platitori in formularul 100, prin eliminarea impozitului pe venit aferent veniturilor de natura celor prevazute la art.52 alin.(1) si  art.71 lit.d) din Codul fiscal. 

Astfel, prin prezentul proiect de ordin, se propune modificarea Ordinului presedintelui  Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.101/2008 privind aprobarea modelului  si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor  si  contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa, dupa cum  urmeaza:

- eliminarea din Nomenclatorul obligatiilor de plata la bugetul de stat a urmatoarelor  pozitii (care se vor declara in formularul 112):

• Impozit pe veniturile persoanelor fizice dintr-o asociere cu o persoana juridica microintreprindere, care nu genereaza o persoana juridica;
• Impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala;
• Impozit pe veniturile din activitatea de expertiza contabila si tehnica,  judiciara si extrajudiciara;
• Impozit pe veniturile din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, precum si a contractelor de agent;
• Impozitul pe veniturile din activitati agricole.                            

- modificarea corespunzatoare a instructiunilor de completare a formularului 100 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.

miercuri, 29 august 2012

Declaratia 225

Declaratia 225 se depune de catre contribuabilii persoane fizice care au realizat câştiguri din transferul titlurilor de valoare în trimestrul II 2012.
Termenul de depunere
Declaratia se depune trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărui trimestru, pe baza informaţiilor (fişelor de portofoliu), transmise de intermediari, de societăţile de administrare a investiţiilor sau alţi plătitori de venit, până la data de 5 a lunii următoare trimestrului, sau ori de câte ori contribuabilul constată erori în declaraţia anterioară.
Cine depune ?
Contribuabilii persoane fizice care au realizat câştiguri din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise au obligaţia să declare câştigurile/ pierderile nete realizate şi să plătească impozitul pentru aceste câştiguri trimestrial, ca plată anticipată în contul impozitului pe câştigul net anual impozabil.
Pentru trimestrul II 2012, formularul se poate depune până miercuri, 25 iulie 2012 şi va cuprinde câştigurile sau pierderile obţinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise realizate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie a.c.
Modalitati de depunere
- se completează în două exemplare : unul se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa de domiciliu, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România. Pentru ceilalţi contribuabili care nu au domiciliul fiscal în România, acest formular se depune la organul fiscal în a cărei rază are domiciliul fiscal împuternicitul.
Cel de-al doilea exemplar se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

Tratamentul contabil si fiscal al stocurilor degradate

Analizam cazul unei societati care detine un magazin de carne care are pierderi intr-o saptamana 200 kg de carne pentru ca a expirat. Vom analizaastfel care ar fi procedurile fiscale de a vinde carnea inainte de expirare la jumatate de pret si deductibilitatea operatiunii sau daca nu s-a putut vinde si ce se face cu marfa dupa expirare din punct de vedere contabil, fiscal, sanitar.

Potrivit art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile cu stocurile degradate si neimputabile sunt cheltuieli nedeductibile la determinarea impozitului pe profit. Astfel, exista obligatia de a retrage de la vanzare aceasta carne deg radata, care nu mai corespunde reglementarilor privind comercializarea, ocazie cu care se diminueaza si stocul de marfa.

Din punct de vedere contabil, aceasta situatie se poate face in urma unui inventar, iar rezultatele inventarierii prin care se const ata cantitatea fizica si valoarea stocului de marfa intr-un proces verbal semnat de comisia de inventarierie, constituie document privind scaderea din gestiune a stocului.

Din punctul de vedere al TVA, consideram ca sunt aplicabile prevederile de la art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, ce stabileste ca nu constituie o livrare ( si implicit nu se colecteaza TVA), bunurile de natura stocurilor degradate calitativ ce nu mai pot fi valorificate, in conditia stabilita de norma metodologica.

Normele metodologice stabilesc indeplinirea simultana a urmatoarelor 3 conditii:
a) degradarea nu este imputabila;
b) degradarea se datoreaza unor cauze obiective, dovedite prin documente;
c) se face dovada ca bunurile au fost distruse.

Astfel, la scaderea din gestiune a stocului nu se impune colectarea TVA. Desigur, analiza nu trebuie sa se o preasca aici, ci trebuie sa fie inteles ce se intampla cu TVA dedusa la achizitia stocului. Legiuitorul a prevazut expres la art. 145 alin. (3) din Codul fiscal ca nu se impune ajus tarea TVA pentru stocurile degradate, neimputabile ce respecta conditiile de mai sus.

Din punctul de vedere al conditiilor sanitar veterinare, a l conditiilor pentru protectia  consumatorului, fara a fi specialisti in domeniu, cunoastem:

a) returul de marfa la furnizor pentru bunurile cu origine animala este interzis;
b) distrugerea, degradarea, declasarea si reciclarea acestor marfuri de origine animala se poate face numai de catre operatori economici autorizati in domeniu.

Astfel, se impun urmatoarele masuri:
- marfurile expirate se vor retrage de la vanzare intr -un spatiu special amenajat, distinct de celelalte marfuri ale societatii;
- pentru reciclare, se va apela la un operator economic autorizat, ocazie cu care acesta preia stocul de carne stricata si va el ibereaza si documente justificative de distrugere.

Acestea pot consitui fundamentul pentru scutirea de TVA. In ceea ce priveste vanzarea cu o reducere de 50%, adica sub costul de achizitie sau productie, este valabila incadrarea la una din exceptiile stabilite de OUG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor pe piata, cu respectarea procedurii stabilite de actul normativ si de norma metodologica de aplicare. Un raspuns privind procedura poate fi elaborat pe situatii concrete, analizand la care dintr e aceste exceptii se incadreaza cazul.

Procedura obtinerii certificatului de atestare fiscala

Redam mai jos procedura de eliberare a certificatului de atestare fiscala pentru  persoane juridice si fizice.

Certificatul de atestare fiscala este documentul care reflecta modul de indeplinire a  obligatiilor de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri  datorate bugetului general consolidat al statului.

Certificatul de atestare fiscala se elibereaza la solicitarea contribuabililor, la solicitarea altor autoritati publice sau din oficiu, in situatia in care se schimba competenta de administrare a creantelor fiscale, ca urmare a schimbarii domiciliului fiscal sau a altor situatii prevazute de lege.

Eliberarea certificatului de atestare fiscala la solicitarea contribuabililor sau la solicitarea unor autoritati publice se face pe baza de cerere/adresa de eliberare care se depune la organul fiscal competent.

Cererea/Adresa de eliberare a certificatului de atestare fiscala se depune la registratura organului fiscal competent, se comunica prin posta cu confirmare de primire sau se poate transmite prin mijloace de transmitere la distanta, insotita de o copie a documentului eliberat de autoritatea contractanta, dupa caz.

In situatia in care contribuabilul are de incasat sume certe, lichide si exigibile de la autoritatile contractante definite potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, odata cu depunerea cererii de eliberare a certificatului de atestare fiscala depune, in original, si documentul eliberat de autoritatile contractante prin  care se certifica cuantumul sumelor certe, lichide si exigibile pe care contribuabilul le are de incasat de la acestea. Documentul este valabil 20 de zile de la data emiterii si trebuie sa fie in termen de valabilitate la data depunerii cererii de eliberare a certificatului de atestare fiscala.

Documentul emis de autoritatea contractanta cuprinde, obligatoriu, urmatoarele elemente:
- denumirea autoritatii contractante;

- data emiterii documentului;

- numarul si data incheierii contractului dintre contribuabil si autoritatea contractanta;

- sumele certe, lichide si exigibile datorate pana la data emiterii documentului de catre autoritatea contractanta, defalcate pe fiecare contract in parte;

- precizarea ca documentul este emis in vederea eliberarii certificatului de atestare fiscala;

- numele, prenumele, functia si semnatura persoanelor imputernicite ale autoritatii contractante;

- stampila autoritatii contractante.

In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, cererea se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul fiscal, respectiv unde isi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu.

In cererea de eliberare a certificatului de atestare fiscala contribuabilii persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere trebuie sa mentioneze si sediul activitatii sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea principala.

Atentie! Eliberarea certificatului de atestare fiscala este supusa taxelor extrajudiciare de timbru. Fac exceptie certificatele de atestare fiscala eliberate la solicitarea autoritatilor publice sau din oficiu, de organul fiscal.

Verificarea documentelor

Pentru eliberarea certificatului de atestare fiscala organul fiscal competent verifica: dosarul fiscal al contribuabilului, fisa pentru evidenta analitica pe platitori a contribuabilului, existenta sumelor de restituit/rambursat pentru care nu au fost emise decizii de restituire/rambursare pana la data depunerii cererii de eliberare a certificatului, precum si existenta deciziilor de rambursare sau a documentatiei aprobate pentru solutionarea cererii de restituire pentru care nu au fost emise si inregistrate in evidenta fiscala note de compensare/restituire,existenta documentului eliberat de autoritatile contractante prin care se certifica cuantumul sumelor certe, lichide si exigibile pe care
contribuabilul le are de incasat de la acestea.

In situatia in care organul fiscal constata ca nu au fost depuse de catre contribuabil declaratiile fiscale, termenul de eliberare a certificatului de atestare fiscala se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data transmiterii instiintarii si data depunerii declaratiilor fiscale sau data comunicarii deciziei de impunere din oficiu.

Important! Certificatul de atestare fiscala cuprinde, obligatoriu, numarul de inregistrare, data eliberarii, perioada de utilizare, numele si prenumele conducatorului organului fiscal emitent.

Termen de eliberare si valabilitate

Certificatul de atestare fiscala se emite in termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii si poate fi utilizat de persoana interesata pe o perioada de pana la 30 de zile de la data eliberarii. in cazul persoanelor fizice, perioada in care poate fi utilizat este de pana la 90 de zile de la data eliberarii.

Alte precizari

Certificatul de atestare fiscala se intocmeste in doua exemplare originale, din care:

- un exemplar se comunica solicitantului sau noului organ fiscal competent;

- un exemplar se pastreaza la organul fiscal emitent si se arhiveaza la dosarul fiscal al contribuabilului.

In situatia in care contribuabilul doreste sa obtina mai multe exemplare ale certificatului de atestare fiscala trebuie sa mentioneze in cerere numarul de exemplare solicitate. In acest caz, taxa extrajudiciara de timbru se plateste o singura data, indiferent de numarul de exemplare solicitate.

Orice persoana care detine parti sociale la o societate comerciala poate solicita eliberarea unui certificat de atestare fiscala al societatii.

In cazul contribuabililor mari si mijlocii care solicita eliberarea certificatului de atestare fiscala prin mijloace electronice de transmitere la distanta, organul fiscal competent emite certificatul si il comunica contribuabilului in aceeasi modalitate. In acest caz, contribuabilul imprima certificatul de atestare fiscala pe hartie si il prezinta administratiei finantelor publice in a carei raza teritoriala acesta isi are domiciliul fiscal, in vederea certificarii pentru conformitate cu originalul, prin semnarea de catre conducatorul administratiei finantelor publice si aplicarea stampilei.

*
Baza legala: Ordinului ministrului Finantelor Publice nr. 752/2006 privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscala pentru persoane juridice si fizice, a certificatului de obligatii bugetare, precum si a modelului si continutului acestora, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 112 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Declaratia 104

Declaratia 104 se depune de catre contribuabilii organizaţi sub forma asocierilor fără personalitate juridică si se refera la distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor.
Cine are obligatia depunerii acestei declaratii ?
Declaraţia se depune de catre:
- asocierile cu sau fără personalitate juridică, constituite între contribuabilii persoane juridice străine şi persoane fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România;
- asocierile fără personalitate juridică constituite între persoanele fizice rezidente şi persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România, cât şi în străinătate.
Termenul depunere
Declaraţia se depune trimestrial, până la 25 iulie a.c. de către persoana responsabilă, desemnată potrivit legii (asociatul desemnat prin contract pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin fiecărui asociat), persoană juridică străină sau persoană fizică.
Formularul 104 se depune la unitatea în a cărei evidenţă fiscală este înregistrată asocierea, în format electronic, pe suport magnetic.
În cazul asocierilor pentru care, potrivit legii, nu există obligaţia înregistrării fiscale, declaraţia se depune la organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată persoana desemnată, potrivit legii, pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale pentru fiecare asociat.
Formatul electronic va fi însoţit de formularul editat în două exemplare, semnat şi ştampilat, conform legii.

Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor

Conform Legii nr. 72/2007, angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada vacantelor beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru fiecare elev si student.
Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj.
Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar prevazut este de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic.

Contributii datorate de la 1 iulie 2012 pentru contractele de conventie civila

Vom vedea ce se retine de la 1 iulie pentru un contract (convenie civila) de prestari servicii incheiat cu o persoana fizica, in conditiile in care activitatea persoanei in cauza este incadarata ca activitate independenta si este repetitiva.

Raspuns:

Potrivit art. 52 alin ( 1) din Codul fiscal cu aplicabilitate din 01.07.2012, pentru urmatoarele venituri, platitorii persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:
 a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
 b) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil , precum si a contractelor de agent;
 c) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
d) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV indice 1, care nu genereaza o persoana juridica.

Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:

 a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a)-c), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit titlului IX indice 2;
Potrivit prevederilor art. 52 indice 1, alineatul (1), contribuabilii care realizeaza venituri din activitatile mentionate la art.. 52 alin. (1) lit. a)-c) pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.

In concluzie aveti obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venit in cota 10% sau 16% in functie de optiunea exercitata la incheierea contractului.

Din punct de vedere al contributiilor sociale obligatorii, in cazul persoanelor care obtin venituri in baza contractelor / conventiilor civile avem reguli noi, reglementate de Capitolul II – art 296 indice 21 alin (1) lit.f.

Incepand cu 1 iulie, pentru veniturile prevaute mai sus (de la art 52 alin 1), platitorul de venit are obligatia retinerii la sursa a:
- contributiei individuale de asigurari sociale in cota de 10,5% - conform art 296 indice 21 alin (1) si art 296 indice 26 alin (2) din Codul fiscal ;
- contributia individuala de asigurari sociale de sanatate in cota de 5,5% / conform art 296 indice 21 alin (1) si art 296 indice 26 alin (1) lit. b din Codul fiscal ;

Retinem ca NU se va mai datora contributia individuala la fondul pentru somaj, introducandu-se obligatia retinerii la sursa de catre platirorul de venit a contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, obligatie inexistenta in vechile prevederi.

Baza de calcul a contributiilor individuale de asigurari sociale

Pentru veniturile din conventii, contracte civile, baza de calcul a contributiilor individuale de asigurari sociale este venitul brut stabilit prin contractul incheiat intre parti, iar aceasta nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, respectiv suma de 10,585 lei. Potrivit art 296 indice 21 alin (2), persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii, conform art. 6 alin. (1) pct. I-III si V din Legea 63/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele care beneficiaza de una din categoriile de pensii acordate in sistemul public de pensii nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute din conventii /contracte civile.
Astfel daca persoana care obtine venituri in baza unui contract civil de prestari servicii si are in acelasi timp si calitatea de salariat al unui alt angajator, sau este penisonar, platitorul de venituri nu va retine la sursa contributie individuala de asigurari sociale.

Baza de calcul a contributiilor individuale de asigurari sociale de sanatate:

Pentru veniturile din conventii, contracte civile, baza de calcul a contributiilor individuale de asigurari sociale de sanatate este venitul brut stabilit prin contractul incheiat intre parti.

Obligatiile reprezentand contributia individuala de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate calculate, retinute si virate in cursul anului fiscal de catre platitorii de venit sunt obligatii finale.

3 metode incluse in contabilitatea analitica a stocurilor

Aceasta se organizeaza folosind una din urmatoarele trei metode:

Metoda operativ-contabila (pe solduri)

Metoda cantitativ-valorica a stocurilor pe categorii de stocuri la locurile de depozitare (magazii, depozite, etc.) cu ajutorul fisei de magazine. Preluarea in cursul lunii pe baza de borderou de predare a documentelor de intrare -iesire a stocurilor, dupa ce acestea au fost inregistrate in fisele de magazie si efectuarea unui control al inregistrarilor din fisele de magazie. Intocmirea la sfarsitul lunii in contabilitate a registrului stocurilor, in care se inscriu urmatoarele:

- cantitatile de stocuri preluate din fisele de magazie;

- valorile stocurilor calculate prin inmultirea cantitativa cu preturile de facturare;

- totalurile valorice pe grupe, subgrupe, magazii, pe categorii de operatiuni de intrare si de iesire si pe conturile creditoare, respectiv debitoare;

- registrul stocurilor inlocuieste balant a analitica;

- aceasta metoda presupune renuntarea la fisele contabile analitice cantitativ -valorice distincte pe feluri de valori materiale.

Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitice)

La locurile de depozitare se face inregistrarea cantitativ a a intrarilor si iesirilor de stocuri in fisele de magazie. Contabilitatea primara pe baza de borderou de predare, documentele de intrare si iesire. La contabilitate se face inregistrarea documentelor in fisele de cont analitice deschise pe feluri de valori materiale.

Periodic la contabilitate se efectueaza verificarea concordantei inregistrarilor din fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitice. La sfarsitul lunii se face verificarea inregistrarilor din fisele de cont analitice cu situatiile di n fisele de cont sintetice cu ajutorul balantei de verificare analitice.
Metoda necesita un volum mai mare de munca si este utilizata frecvent de intreprindere mici si mijlocii.

Metoda global-valorica

Aceasta metoda consta in organizarea evidentei val orice, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. La nivelul gestiunii se intocmeste raportul de gestiune, in care se inregistreaza zilnic si numai valoric fiecare document justificativ de intrare sau de iesire stabilindu-se soldul final.

La contabilitate se deschide pentru fiecare gestiune cate o " Fisa de cont analitic pentru valori materiale" in care se inscriu operatiunile de intrari si iesiri pe baza documentelor justificative individuale sau centralizatoarelor acestora, dupa caz. Lunar se fac e controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cele din contabilitate, confruntandu-se soldurile din registrul gestiune si fisele din cont analitic.

luni, 20 august 2012

Vanzare catre persoane fizice pe bon fiscal

Analizam cazul unei societati care vinde cu amanuntul catre clientii sai persoane fizice, echipamente audio-video.Se emit facturi ce contin toate produsele enumerate, iar acestea se incaseaza numerar, prin emiterea bonului fiscal din casa de marcat. Vom vedea in ce masura este obligatorie mentionarea si pe bonul fiscal a tuturor produselor achizitionate conform facturii detaliate, precum si ce presupune organizarea distincta a doua gestiuni: una pentru vanzarea en-gross si una pentru vanzarea cu amanuntul , in conditiile in care ponderea vanzarilor en-gros ale societatii reprezinta 99% din total, iar 1% sunt cele cu amanuntul.


Raspuns:

In opinia noastra, este obligatoriu de mentionat pe bonul fiscal emis de aparatele de marcat fiscale, denumirea produselor vandute, valoarea unitara, cantitatea, pretul unitar, valoare totala, baza TVA, TVA, denumirea si codul fiscal al vanzatorului si celelalte elemente minime obligatorii aferente unui bon fiscal, avand in vedere prevederile de la art. 4 din OUG 28/1999 privind casele de marcat fiscale, dupa cum urmeaza:

"(1) Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie sa cuprinda cel putin: denumirea si codul fiscal ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecarui bun livrat sau serviciu prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul."

In ce priveste emiterea facturii, aceasta trebuie sa contina elementele minime stabilite de art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, dar prin norma metodologica de aplicare a acestui art. Regasita la pct. 72 alin. (2) din Codul fiscal, s-a precizat ca nu este necesara mentiunea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, ci precizarea “conform bon fiscal nr. data", daca bunurile au fost deja comercializate in baza unui bon fiscal emis de casa de marcat fiscala conform OUG 28/1999.

Este considerata contraventie de art. 73 pct. 22 din OUG 99/2000, comercializarea in aceeasi incinta a unei structuri de vanzari cu amanuntul si a unei structuri de vanzari en-gros. Practic, se subintelege ca trebuie organizate gestiuni distincte.

Legea insa nu dispune instructiuni suplimentare privind modul de organizare a gestiunilor, fapt pentru care va comunicam opinia noastra cum am organiza respectivele gestiuni:

-    delimitam o suprafata de vanzare, ce poate fi usor adaptata vanzarilor catre persoane fizice;
-    utilizam una dintre casele de marcat fiscale la vanzarea cu amanuntul, distincta de celelalte case de marcat ale societatii;
-    stabilim cateva stocuri puse la dispozitia vanzarii cu amanuntul si, desigur, organizam transferul intre gestiune en-gros catre en-detail in functie de necesitati;
-    organizam fise de gestiune si produse distincte de celelalte bunuri comercializate de societate.
 

Recalcul anual -cheltuieli deductibile limitat la 2 la suta protocol si cheltuieli de sponsorizare

Dupa cum se cunoaste, cheltuielile de protocol sunt deductibile limitat la calculul impozitului pe profit in procent de 2% aplicat asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

Pentru cheltuielile cu sponsorizarea, cunoastem ca acestea sunt integral nedeductibile fiscal la determinarea impozitului pe profit, insa sponsorizarea efectuata in conditia legii diminueaza obligatia de plata a impozitului pe profit, in procentul de 3 la mie din cifra de afaceri, fara a depasi 20% din impozitul pe profit datorat. Suma sponsorizarii astfel determinata se reflecta in declaratia anuala de impozit pe profit 101 ce diminueaza impozitul pe profit de plata.

In cadrul acestor plafoane, nu consideram ca sunt elemente cu incidenta deosebita la intocmirea situatiilor financiare anuale, insa sunt cateva implicatii foarte importante cand aceste cheltuieli depasesc plafoanele amintite anterior, la recalculul anual al acestor cheltuieli.

Cu incidenta deosebita asupra depasirii procentelor mai sus amintite este aplicarea regimului de TVA si inregistrarea la finele anului a cheltuielii cu ajustarea TVA si, implicit, procedura declarativa din luna depunerii situatiilor financiare.

Depasirea cheltuielilor de protocol si sponsorizare reprezinta operatiune de livrare de bunuri sau prestare de servicii, reglementata de art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:

"nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1), acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, in conditiile stabilite prin norme".

Normele metodologice stabilesc:

a) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la titlul II din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul microintreprinderilor sau al persoanelor impozabile care nu trebuie sa depuna situatii financiare anuale conform prevederilor legale;

b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3‰ din cifra de afaceri determinata potrivit art. 152 alin. (2) din Codul fiscal.

Observam ca legiuitorul a considerat ca daca se depasesc plafoanele mai sus amintite, pentru valorile mai mari de aceste plafoane se colecteaza TVA. Din punct de vedere strict documentar, evidentierea acestui TVA ca urmare a recalcularii plafoanelor se va face prin emiterea unei autofacturi.

Autofactura va cuprinde la rubrica "Cumparator" denumirea entitatii ce a depasit plafoanele, iar in cazul bunurilor/serviciilor acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare, mecenat, in loc de denumirea si descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se poate mentiona, dupa caz: depasire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.

Inregistrarile contabile referitoare la TVA nedeductibila aferenta depasirii cheltuielilor de protocol sunt la luna decembrie 2011:
a) suma TVA calculata pentru depasire plafon protocol prin aplicarea cotei de 24% asupra bazei de impozitare, reprezentata de valoarea cheltuielilor de protocol nedeductibil, se inregistreaza pe cheltuieli de exploatare in data de 31.12.2011 prin formula contabila:

635 "Cheltuieli cu alte impozite si taxe" = 4428 "TVA neexigibila", iar cheltuiala este alocata prin acest articol contabil situatiilor financiare la care se refera cheltuielile de protocol, respectand principiul independentei exercitiilor.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, suma inregistrata in contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite si taxe" reprezentand TVA nedeductibila aferenta depasirii cheltuielilor de protocol este cheltuiala nedeductibila la determinarea profitului impozabil si se cuprinde in situatiile fiscale ale anului 2011.

Din punctul de vedere al TVA, suma inregistrata in contul 4428 "TVA neexigibila" in anul 2011 devine exigibila in anul 2012, la data emiterii autofacturii si depunerii situatiilor financiare anuale si se raporteaza in decontul lunii in care se depun situatiile financiare in anul 2012 prin transfer in contul 4427 "TVA colectata".

La emiterea autofacturii, pentru a prelua aceasta operatiune in Jurnalul de vanzari si in Decontul de TVA, este efectuata inregistrarea contabila:

4428                      =            4427
"TVA neexigibila"              "TVA colectata"

Ordinul 892/25.06.2012 : formularele 208 si 209

In M.Of. 430/28.06.2012 fost publicat Ordinul nr. 892 din 25.06.2012 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal” și 209 „Declarație privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”
Prin acest ordin se aproba modelul și conținutul următoarelor formulare
a) 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, cod 14.13.01.13/10i;
- se utilizează pentru declararea informațiilor privind transferurile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal realizate începând cu semestrul I al anului 2012
Declarația se completează și se depune de către notarii publici care au obligația calculării, încasării și virării impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația cuprinde informații privind tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, supuse impozitului pe venit, potrivit legii.
Termenul de depunere a declarației Declarația se completează și se depune semestrial:
- până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
- ori de câte ori notarul public constată erori în declarația depusă anterior, prin completarea unei declarații rectificative, conform art. 84 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop.
b) 209 „Declarație privind veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, cod 14.13.01.13/10
- se utilizează pentru declararea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, realizate prin alte modalități decât procedura notarială sau judecătorească, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Declarația se completează și se depune de către persoanele fizice care realizează venituri din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească, supuse impozitului pe venit, conform legii. Persoanele fizice care realizează venituri din transferul mai multor proprietăți imobiliare din patrimoniul personal depun câte o declarație pentru fiecare transfer. În cazul în care proprietățile imobiliare din patrimoniul personal transferate sunt deținute în coproprietate, declarația se depune de fiecare coproprietar, persoană fizică, corespunzător cotei de deținere. În cazul în care nu sunt precizate cotele, se prezumă că fiecare coproprietar deține o cotă egală cu a celorlalți.
Termenul de depunere a declarației Declarația se depune la organul fiscal competent în termen de 10 zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea stabilirii impozitului, în condițiile legii. Ori de câte ori contribuabilul constată erori în declarația depusă anterior, acesta completează și depune o declarație rectificativă, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop.

 

Inregistrarea sau anularea inregistrarii in scopuri de TVA

In M.Of. 384/07.06.2012, a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal.
Conform acestui act, de la 1 iulie 2012, plafonul de la care persoanele impozabile sunt obligate să solicite înregistrarea în scopuri de TVA a fost majorat de la 35.000 la 65.000 de euro (respectiv de la 119.000 la 220.000 lei).
Pentru perioada 01.07.2012- 31.12.2012 se aplica anumite masuri tranzitorii în ce priveşte regimul special de scutire pentru întreprinderile mici care au fost prezentate pe scurt pe site-ul Directiei Generale a Finantelor Publice Valcea, astfel:
• Persoanele impozabile înfiinţate anterior anului 2012 au obligaţia solicitării înregistrării în scopuri de TVA, dacă depăşesc plafonul de 119.000 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012. În cazul în care nu au depăşit în această perioadă plafonul de 119.000 lei, persoanele impozabile trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, dacă depăşesc plafonul de 220.000 lei până la 31 decembrie 2012. La determinarea plafonului de 220.000 de lei se va lua în calcul şi cifra de afaceri realizată în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012.
• De asemenea, persoanele impozabile înfiinţate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012 au obligaţia solicitării înregistrării în scopuri de TVA, dacă depăşesc în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012 plafonul de 119.000 lei determinat proporţional cu perioada rămasă de la înfiinţare şi până la sfârşitul anului, fracţiunea de lună considerându-se o lună calendaristică întreagă. În cazul în care nu au depăşit în această perioadă plafonul de 119.000 lei, persoanele impozabile trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA dacă depăşesc plafonul de 220.000 lei până la 31 decembrie 2012.
• Excepţie de la aceste prevederi fac persoanele impozabile pentru care obligaţia solicitării înregistrării în scopuri de TVA ar interveni începând cu 1 iulie 2012. Acestea nu trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA decât în situaţia în care depăşesc plafonul de 220.000 lei până la 31 decembrie 2012.
• Persoanele impozabile înfiinţate începând cu 1 iulie 2012 au obligaţia solicitării înregistrării în scopuri de TVA, dacă depăşesc plafonul de scutire de 220.000 lei, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2012.
• Persoanele impozabile care s-au înregistrat în scopuri de TVA în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, pot solicita începând cu 1 iulie 2012 scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiţia ca la data solicitării să nu fi depăşit plafonul de scutire de 220.000 lei. În schimb, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA anterior anului 2012, pot solicita scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA după 1 iulie 2012, inclusiv, dacă nu au depăşit plafonul de scutire de 119.000 lei din anul precedent, respectiv anul 2011, şi dacă până la data solicitării scoaterii din evidenţă nu au depăşit plafonul de scutire de 220.000 lei.
Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidenţă are obligaţia să depună ultimul decont, indiferent de perioada fiscală aplicată, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA şi în care are obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor ajustărilor de taxă.
Persoanele impozabile care solicită în cursul anului 2012 scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA nu au obligaţia să efectueze ajustările de taxă pentru bunurile/serviciile achiziţionate până la 30 septembrie 2011 inclusiv.

Includem costul transportului in valoarea marfurilor?

Unei societati i se factureaza marfa in valoare de 2426 lei fara TVA si contravaloare transport in valoare de 175 lei. Vom vedea daca trecem transportul pe 624 sau daca il introducem in valoarea marfii. Mai exact, daca 3 articole diferite, vom vedea daca impartim contravaloare transport la 3 si distribuim pe cele 3 articole.

Conform OMFP 3055/2009 reglementari contabile conforme cu directivele europere, Subsectiunea 8.8.1 pct. 51:

" (1) Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.

In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

(2) Cheltuielile de transport sunt incluse in costul de achizitie si atunci cand functia de aprovizionare este externalizata".

In concluzie, serviciile de transport trebuie incluse in costul de achizitie al bunurilor, iar modul de impartire a cheltuililor de transport ramane la latitudinea dvs si/sau in functie de prevederile din Manualul de politici si procedure contabile aplicabil societatii.

 

marți, 14 august 2012

Termen de depunere raportari semestriale : 16 august 2012

Termenul limită pentru depunerea Rapotărilor contabile la 30 iunie 2012 este 16 august 2012.
Contravenţii şi sancţiuni cu privire la raportarile contabile
• Nerespectarea reglementărilor emise de MFP cu privire la întocmirea şi semnarea raportărilor contabile se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 3.000 lei.
• Nedepunerea in termenul legal se sancţionează în funcţie de perioada de întârziere astfel:
- cu amendă de la 300 la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 şi 15 zile lucrătoare,
- cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 şi 30 de zile lucrătoare, şi
- cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depăşeşte 30 de zile lucrătoare.

Tematica examen CECCAR 2012

Pentru anul 2012, C.E.C.C.A.R. organizeaza – Examenul de admitere la stagiu în vederea obtinerii calitatii de expert contabil si de contabil autorizat în zilele de 30 SEPTEMBRIE -07 OCTOMBRIE 2012.
Tematica pentru admitere este urmatoarea :
1. CONTABILITATE
Capitolul I
CONTABILITATE ŞI RAPORTARE FINANCIARĂ CONFORME REGLEMENTĂRILOR NAŢIONALE
A.Contabilitatea şi raportarea financiară a entităţilor economice
1. Obligaţii care revin, potrivit legii, persoanelor juridice, pe linia organizării şi conducerii contabilităţii.
2.Forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale
3.Principiile contabile generale. Reguli generale privind recunoaşterea şi evaluarea.
4.Contabilitatea activelor imobilizate (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, recunoaştere şi derecunoaştere, sistemul de conturi, evaluarea iniţială, evaluarea după recunoaştere, evaluarea cu ocazia cedării şi scoaterii din evidenţă, tratamente contabile şi cerinţe de prezentări de informaţii)
5.Contabilitatea activelor circulante (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, recunoaştere şi derecunoaştere, sistemul de conturi, evaluarea iniţială, evaluarea după recunoaştere, evaluarea la ieşire, tratamente contabile şi cerinţe de prezentări de informaţii)
6.Contabilitatea terţilor şi subvenţiilor pentru investiţii (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea decontărilor cu clienţii, furnizorii, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului şi fondurile speciale, debitorii şi creditorii diverşi, contabilitatea decontărilor în cadrul grupului, în cadrul unităţii şi a operaţiilor de participaţie, contabilitatea datoriilor financiare pe termen scurt, ajustări pentru deprecierea activelor creanţelor, contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor în avans, contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii)
7.Contabilitatea capitalurilor (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea capitalului social, contabilitatea primelor şi rezervelor, contabilitatea rezultatului reportat şi a rezultatului exerciţiului inclusiv corectarea erorilor contabile, repartizarea profitului, contabilitatea datoriilor financiare pe termen lung, contabilitatea provizioanelor )
8.Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor (recunoaştere, sistem de conturi, tratamente contabile)
9.Contabilitatea elementelor extrabilanţiere (vor fi avute în vedere delimitări, structuri, angajamente acordate şi primite, operaţii în afara bilanţului, active şi datorii contingente)
10.Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare individuale (vor fi avute în vedere delimitări, stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere, inventarierea generală, operaţiile de regularizare, , evenimente ulterioare datei bilanţului, balanţa conturilor după inventariere, determinarea rezultatului exerciţiului, impozitarea profitului, distribuirea profitului, redactarea situaţiilor financiare, analiza financiară şi interpretarea situaţiilor financiare, raportul administratorilor, auditarea sau verificarea situaţiilor financiare anuale, aprobarea, semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale)
11.Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare consolidate (referenţiale contabile aplicabile, condiţii de întocmire a situaţiilor financiare consolidate, scutire şi excepţii de la întocmire, grupul de societăţi şi perimetrul de consolidare, excluderea din perimetrul de consolidare, ajustarea situaţiilor financaire individuale, eliminarea conturilor intragrup, eliminarea rezultatelor interne, eliminarea titlurilor şi dividendelor, metode de consolidare)
B.Contabilitate de gestiune
1. Calculul costului (clasificarea costurilor, pierderile, producţia în curs de execuţie, repartizarea costurilor indirecte, imputarea raţională, costurile îndatorării;
2.Sistemul conturilor de gestiune
3.Raportarea internă a informaţiei din contabilitatea de gestiune
Capitolul II
ASPECTE PRIVIND APLICAREA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ
1. Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară elaborat de IASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de  Contabilitate):
1.1.Scop;
1.2.Obiectivul, utilitatea şi limitările raportării financiare cu scop general;
1.3.Informaţii privind resursele economice ale unei entităţi şi pretenţiile faţă de entitate şi cele privind modificările resurselor şi pretenţiilor
1.3.1.Resurse economice şi pretenţii;
1.3.2.Modificări ale resurselor economice şi pretenţiilor (performanţa financiară reflectată de contabilitatea de angajamente, performanţa financiară reflectată de fluxurile de trezorerie anterioare, modificări ale resurselor economice şi pretenţiilor care nu rezultă din performanţa financiară).
1.4.Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare utile
1.4.1.Caracteristici calitative fundamentale (relevanţa şi pragul de semnificaţie, reprezentarea exactă);
1.4.2.Caracteristici calitative amplificatoare (comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea, inteligibilitatea);
1.4.3.Constrângeri ce ţin de cost asupra raportării financiare;
1.5.Ipotezele de bază (continuitatea activităţii);
1.6.Elementele situaţiilor financiare
1.6.1.Poziţia financiară (active, datorii, capitaluri proprii);
1.6.2.Performanţa (venituri, cheltuieli, ajustări pentru menţinerea capitalului)
1.7.Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare
1.7.1.Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare şi fiabilitatea evaluării
1.7.2.Recunoaşterea activelor şi datoriilor
1.7.3.Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor
1.8.Evaluarea elementelor din situaţiile financiare (definiţia evaluării; costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată );
1.9.Conceptele de capital, de menţinere a capitalului şi de determinare a profitului.
2. Prezentarea situaţiilor financiare (IAS 1)
2.1.Obiectiv şi domeniu de aplicare;
2.2.Definiţii (situaţii financiare cu scop general, imposibilitatea aplicării, standarde internaţionale de raportare financiară, semnificativ, note, alte elemente ale rezultatului global, proprietarii, profitul sau pierderea, ajustările din reclasificare, rezultatul global total);
2.3.Scopul situaţiilor financiare;
2.4.Setul complet de situaţii financiare;
2.5.Caracteristicile generale (prezentarea fidelă şi conformitatea cu IFRS-urile, continuitatea activităţii, contabilitatea de angajamente, pragul de semnificaţie şi agregarea, compensarea, frecvenţa raportării, informaţii comparative, consecvenţa prezentării);
2.6.Situaţia poziţiei financiare (informaţii ce trebuie prezentate în situaţia poziţiei financiare, distincţia activ circulant/imobilizat şi respectiv datorie curentă/pe termen lung, informaţii care trebuie prezentate fie în situaţia poziţiei financiare, fie în note);
2.7.Situaţia rezultatului global (informaţii care trebuie prezentate în situaţia rezultatului global, profitul sau pierderea perioadei, alte elemente ale rezultatului global aferente perioadei, informaţii care trebuie prezentate fie în situaţia rezultatului global, fie în note);
2.8.Situaţia modificărilor capitalurilor proprii (informaţii care trebuie prezentate în situaţia modificărilorcapitalurilor proprii; informaţii care trebuie prezentate fie în situaţia modificărilor capitalurilor proprii, fie în note);
2.9.Note (structură, prezentarea politicilor contabile, surse ale incertitudinii estimărilor, capital, alte prezentări de informaţii).
3.Situaţia fluxurilor de trezorerie (IAS 7)
3.1.Obiectiv şi domeniu de aplicare;
3.2.Beneficii ale informaţiilor referitoare la fluxurile de trezorerie;
3.3.Definiţii (numerar, echivalente de numerar, fluxuri de trezorerie, activităţile de exploatare, activităţile de investiţii, activităţile de finanţare);
3.4.Prezentarea unei situaţii afluxurilor de trezorerie;
3.5.Raportarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare;
3.6.Raportarea fluxurilor din activităţi de investiţii şi de finanţare;
3.7.Raportarea fluxurilor de trezorerie la valoarea netă;
3.8.Fluxuri de treezorerie în valută;
3.9.Dobânzi şi dividende;
3.10.Impozit pe profit;
3.11.Alte tranzacţii decât cele în numerar;
3.12.Alte prezentări de informaţii.
4. Politici contabile conforme Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)
4.1.Recunoaşterea/derecunoaşterea, evaluarea şi prezentarea în situaţiile financiare a informaţiilor privind activele (IAS 16, IAS 36, IAS 2, IFRS 5, IAS 40)
4.2.Recunoaşterea, evaluarea şi prezentarea informaţiilor privind provizioanele, datoriile contingente şi activele contingente (IAS 37)
4.3.Recunoaşterea, evaluarea şi prezentarea informaţiilor privind veniturile (IAS 18)
4.4.Clasificarea şi prezentarea în situaţiile financiare a informaţiilor privind contractele de leasing (IAS 17)
4.5.Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori (IAS 8)
Capitolul III
ASPECTE PRIVIND CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR DE CREDIT
3.1.Contabilitatea instituțiilor publice
3.1.1.Principiile organizarii contabilitatii institutiilor publice ( vor fi avute in vedere principiile executiei bugetare, organizarea contabilitatii in institutiile publice, IPSAS, planul de conturi pentru institutiile publice, reguli generale privind recunoaşterea şi evaluarea).
3.1.2.Forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale (vor fi avute în vedere şi normele IPSAS 1, IPSAS 2)
3.1.3.Contabilitatea finantarii bugetare ( vor fi avute in vedere finantarea din sursele bugetului de stat, a bugetelor locale, din sursele bugetelor fondurilor speciale si din fonduri cu destinatie speciala, finantarea din venituri proprii).
3.1.4.Contabilitatea activelor imobilizate (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, recunoaştere, sistemul de conturi, evaluarea iniţială, evaluarea după recunoaştere, evaluarea cu ocazia cedării şi scoaterii din evidenţă, tratamente contabile şi cerinţe de prezentări de informaţii. Se va acorda atentie departajari intre bunurile ce apartin domeniului public al statului si al unitarilor administrativ-teritoriale si bunurile ce apartin domeniului privat)
3.1.5.Contabilitatea activelor circulante (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, recunoaştere, sistemul de conturi, evaluarea iniţială, evaluarea după recunoaştere, evaluarea la ieşire, tratamente contabile şi cerinţe de prezentări de informaţii)
3.1.6.Contabilitatea terţilor (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea decontărilor cu clienţii, furnizorii, asigurările şi protecţia socială, bursieri si doctoranzi, bugetul statului şi fondurile speciale, debitorii şi creditorii diverşi, contabilitatea decontărilor în intre institutiile publice, ajustări pentru deprecierea creanţelor, contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor în avans).
3.1.7.Contabilitatea trezoreriei (vor fi avute în vedere definiţii, delimitări, sistemul de conturi, contabilitatea investitiilor pe termen scurt, disponibilitatilor si acreditivelor, avansurilor de trezorerie, altor valori, valorilor de incasat, creditelor bancare ).
3.1.8.Contabilitatea veniturilor, finantarilor şi cheltuielilor (recunoaştere, sistem de conturi, tratamente contabile)
3.1.9.Contabilitatea elementelor extrabilanţiere (vor fi avute în vedere delimitări, structuri, angajamente acordate şi primite, operaţii în afara bilanţului, active şi datorii contingente)
3.1.10.Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare individuale (vor fi avute în vedere delimitări, stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere, inventarierea generală, operaţiile de regularizare, , evenimente ulterioare datei bilanţului, balanţa conturilor după inventariere, inchiderea finantarii, redactarea situaţiilor financiare)
3.2.Contabilitatea institutiilor de credit
3.2.1. Structura sistemului bancar romanesc ( BNR- rolul si functiile bancii centrale, bancile comerciale – functii specifice, institutiile financiare nebancare – functii )
3.2.2. Natura, obiectivele şi aria de aplicabilitate a contabilităţii bancare.
Principii, reguli, convenţii şi practici specifice contabilităţii instituţiilor de credit.
IAS 30referitor la structura şi managementul rapoartelor financiare ale bancillor. Analiza şi managementul riscurilor bancare
3.2.3.Contabilitatea decontarilor inter şi intrabancare: definiţii, delimitări, recunoaştere, evaluare şi reflectarea operaţiilor şi tranzacţiilor.
3.2.4. Contabilitatea principalelor opertiuni cu clientela – credite, depozite, operatiuni cu carduri bancare şi alte surse atrase: definiţii, delimitări, recunoaştere, evaluare şi reflectarea operaţiilor şi tranzacţiilor.
2. FISCALITATE
1. DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR. PRINCIPII ALE FISCALITĂŢII:
1.1. Elementele impozitului;
1.2. Principiile impunerii;
1.3. Rata fiscalităţii;
1.4. Aşezarea şi perceperea impozitelor;
1.5. Clasificarea impozitelor;
1.6. Caracterizarea generală a impozitelor directe;
1.7. Caracterizarea generală a impozitelor indirecte;
1.8. Taxele.
2. IMPOZITUL PE PROFIT:
2.1. Contribuabili;
2.2. Sfera de cuprindere a impozitului;
2.3. Perioada impozabilă;
2.4. Cotele de impozitare;
2.5. Determinarea profitului impozabil (venituri impozabile, venituri neimpozabile, cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile);
2.6. Reţinerea impozitului pe dividende;
2.7. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale;
2.8. Reorganizările, lichidările şi alte transferuri de active şi titluri de participare.
3. IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR:
3.1. Definiţia microîntreprinderii;
3.2. Sfera de aplicare şi perioada impozabilă;
3.3. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o microîntreprindere şi opţiunea de a plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
3.4. Cota de impozitare
3.5. Determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Baza impozabilă
3.6. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale.
4. IMPOZITUL PE VENIT:
4.1. Contribuabili;
4.2. Sfera de aplicare şi perioada impozabilă;
4.3. Cotele de impozitare;
4.4. Impozitarea veniturilor din activităţi independente;
4.5. Impozitarea veniturilor din salarii;
4.6. Impozitarea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor;
4.7. Impozitarea veniturilor din investiţii (dividende şi dobânzi);
4.8. Impozitarea veniturilor din alte surse;
4.9. Determinarea venitului net anual impozabil şi a impozitului pe venitul net anual impozabil.
5. IMPOZITUL PE VENITURILE OBŢINUTE DIN ROMÂNIA DE NEREZIDENŢI ŞI IMPOZITUL PE REPREZENTANŢELE FIRMELOR STRĂINE ÎNFIINŢATE ÎN ROMÂNIA:
5.1. Contribuabili;
5.2. Sfera de cuprindere a impozitului;
5.3. Veniturile impozabile obţinute din România de nerezidenţi;
5.4. Reţinerea impozitului din veniturile obţinute din România de nerezidenţi (cote de impunere);
5.5. Scutiri de la impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
5.6. Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
5.7. Certificatele de atestare a impozitului plătit în România de nerezidenţi;
5.8. Contribuabili – impozitul pe reprezentanţe;
5.9. Stabilirea impozitului pe reprezentanţe – contribuabili, impozitul stabilit, termene de plată a impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale.
6. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE:
6.1. Impozitul pe clădiri;
6.2. Impozitul pe teren;
6.3. Impozitul pe mijloacele de transport.
7. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA):
7.1. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
7.2. Persoanele impozabile;
7.3. Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
7.4. Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
7.5. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;
7.6. Baza de impozitare;
7.7. Cotele de taxă pe valoarea adăugată;
7.8. Operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată;
7.9. Regimul deducerilor;
7.10. Persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adăugată;
7.11. Obligaţiile privind taxa pe valoarea adăugată;
7.12. Regimurile speciale pentru: întreprinderi mici, agenţii de turism, bonuri secondhand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, aurul de investiţii, persoanele impozabile nestabilite în Comunitate care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile;
7.13. Răspunderea pentru plata taxei pe valoarea adăugată;
7.14. Dispoziţii tranzitorii.
8. ACCIZELE:
8.1 Regimul accizelor armonizate;
- sfera de aplicare, fapt generator, eliberare pentru consum, exigibilitate, calculul accizelor, termenul de plată, plătitori de accize;
- regimul de antrepozitare fiscală:
o reguli generale;
o autorizarea antrepozitelor fiscale;
o condiţii de autorizare;
o obligaţiile antrepozitarilor autorizaţi;
o anularea, revocarea, suspendarea autorizaţiei;
- destinatar înregistrat, expeditor înregistrat;
- deplasarea şi primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize;
- deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite;
- vânzarea la distanţă a produselor cu accize plătite;
- scutiri şi exceptări de la plata accizelor;
- restituiri de accize;
- sistemul de marcare;
8.2. Alte produse accizabile;
- sfera de aplicare;
- calculul accizelor;
- plătitori;
- exigibilitatea;
- termenul de plată;
- scutiri de la plata accizelor.
9. PROCEDURI FISCALE:
9.1. Procedura înregistrării fiscale:
• Modalităţile de înregistrare fiscală;
• Termenul de înregistrare fiscală;
• Modificările ulterioare înregistrării fiscale;
• Declararea şi înregistrarea filialelor şi sediilor secundare (caz special: înregistrarea sediilor secundare cu minim 5 persoane care realizează venituri din salarii);
9.2. Procedura stabilirii şi declarării impozitelor şi taxelor:
• Formele administrative pentru stabilirea impozitelor şi taxelor;
• Depunerea declaraţiilor fiscale;
• Corectarea declaraţiilor fiscale;
• Forma şi conţinutul declaraţiilor fiscale;
• Prescripţia dreptului de a stabili obligaţii fiscale;
• Sarcina probei;
• Estimarea bazei de impunere;
9.3. Plata impozitelor şi taxelor:
• Reguli privind efectuarea plăţii;
• Termenele de plată;
• Ordinea de stingere;
• Compensarea şi restituirea;
• Creanţe fiscale accesorii în cazul plăţii cu întârziere a impozitelor şi taxelor;
• Prescripţia dreptului de a efectua executarea silită;
• Somaţia şi titlul executoriu;
9.4. Procedura contestării actelor administrative fiscale:
• Termenul şi locul de depunere a contestaţiei;
• Forma şi conţinutul contestaţiei;
• Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei;
• Suspendarea executării actului administrativ fiscal.
3. DREPT
1. Regimul juridic privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
1.1.Caracterul general al conceptului de „profesionist” potrivit art.3 din Noul Cod civil şi corelarea acestuia cu noţiunea de întreprindere.
1.2.Condiţiile necesare înregistrării şi autorizării celor trei forme de organizare a activităţilor economice de către persoane fizice: persoana fizică autorizată,întreprinderea individuală, întreprinderea familială.
1.3.Regimul juridic al persoanei fizice autorizată, întreprinderii individuale,întreprinderii familiale.
1.4.Patrimoniul de afectaţiune şi patrimoniul profesional individual, în temeiul art.31-33 din Noul Cod civil şi OUG nr.44/2008.
2. Societatea comercială – una din formele societare prevăzute de Noul Cod civil (Capitolul VII din Titlul IX al Cărţii a-V-a).
2.1.Contractul de societate – condiţii de fond şi de formă; forme societare.
2.2.Societatea comercială – persoană juridică de naţionalitate română; forme ale societăţilor comerciale. Identificarea societăţii comerciale: fimă, emblemă, sediu, alte atribute de identificare.
2.3.Obligaţiile sociale – modul în care asociaţii, acţionarii răspund pentru aceste obligaţii sociale.
3. Constituirea şi înmatricularea societăţilor comerciale:
3.1.Actul constitutiv – menţiuni şi condiţii de fond şi condiţii de formă.
3.2.capitalul social subscris şi vărsat în faza constituirii. Evaluarea aportului în natură, răspunderea fondatorilor şi primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a directoratului şi a consiliului de supraveghere pentru subscrierea capitalului social, existenţa capitalului vărsat. Mijloace de verificare a capitalului vărsat şi asigurarea integrităţii acestuia;
3.3.Acţiunile şi părţile sociale – caracterizare şi mod de transmitere. Drepturile şi obligaţiile deţinătorilor de acţiuni şi părţi sociale. Situaţia acţiunilor nominative şi a părţilor sociale care nu au fost integral achitate (nu s-au efectuat vărsăminte).
3.4.Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscriere publică.
3.5.Înmatricularea societăţii comerciale şi efectele înmatriculării.
3.6.Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a societăţii comerciale.
4. Funcţionarea societăţilor comerciale:
4.1. Reguli comune privind funcţionarea societăţilor comerciale:
• Regimul juridic al aporturilor la capitalul social;
• Regimul juridic al dividendelor;
• Rezervele societăţii: categorii de rezerve, modul de constituire a rezervelor;
• Obligaţiile şi răspunderea administratorilor societăţilor comerciale;
4.2. Funcţionarea societăţilor pe acţiuni:
• Adunările generale ale acţionarilor (AGA): feluri, moduri de convocare, atribuţii, adoptarea hotărârilor, anularea hotărârilor AGA;
• Administrarea societăţilor pe acţiuni: sistemul unitar (consiliul de administraţie şi directorii); sistemul dualist (directoratul şi consiliul de supraveghere); reguli comune de administrare a societăţilor comerciale;
• Auditul financiar şi auditul intern;
• Regimul juridic al acţiunilor;
• Regimul juridic al obligaţiunilor.
4.3. Funcţionarea societăţilor cu răspundere limitată (SRL):
• Regimul juridic al părţilor sociale emise de SRL;
• Conducerea, administrarea şi controlul societăţilor cu răspundere limitată (SRL);
• Societatea comercială cu răspundere limitată cu unic asociat – particularităţi.
4.4. Modificarea actului constitutiv al societăţilor comerciale:
• Dispoziţii comune de modificare a actului constitutiv;
• Modificarea societăţii comerciale: schimbarea denumirii, a sediului, a formei societare, înfiinţarea de sucursale, puncte de lucru,etc.
• Modificarea structurii interne a societăţii comerciale: excluderea şi retragerea asociaţilor; revocarea administratorilor.
• Modificarea capitalului social: reducerea capitalului social; majorarea capitalului social.
5. Reorganizarea societăţilor comerciale:
5.1.Fuziunea societăţilor comerciale (prin contopire şi prin absorbţie) – efectele fuziunii;
5.2.Fuziunea transfrontalieră;
5.3.Divizarea societăţilor comerciale – efectele divizării;
5.4.Restructurări interne; Transformarea societăţilor comerciale.
6. Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale:
6.1.Cauzele de dizolvare (comune, speciale). Efectele dizolvării.
6.2.Lichidarea societăţilor comerciale; Numirea lichidatorilor;
6.3.Stabilirea situaţiei patrimoniului – mijloace de valorificare a bunurilor – mijloace de stabilire a creditorilor şi ordinea de plată a acestora.
7. Grupurile de interes economic
7.1.Noţiunea şi caracteristicile grupului de interes economic
7.2.Constituirea grupului de interes economic
7.3.Funcţionarea şi modificarea grupului de interes economic
7.4.Dizolvarea, lichidarea şi aplicarea procedurii legii nr. 85/2006 asupra grupului de interes economic
7.5.Grupurile europene de interes economi
8. Obligaţiile profesionale ale persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi economice
8.1.Înregistrarea în Registrul Comerţului. Răspunderea pentru neefectuarea înregistrării.
8.2.Constituirea fondului de comerţ. Operaţiuni asupra fondului de comerţ.
8.3.Desfăşurarea activităţilor economice cu respectarea regulilor concurenţei loiale.
9. Procedura insolvenţei:
9.1.Categorii de debitori cărora li se aplică procedura generală şi simplificată a insolvenţei;
9.2.Insolvenţa – condiţie esenţială pentru aplicarea procedurii;
9.3.Participanţii la procedura insolvenţei: atribuţiile instanţei de judecată, ale judecătorului sindic, ale adunării creditorilor; ale administratorului judiciar şi special, ale lichidatorului
9.4.Efectele patrimoniale ale hotărârii de deschidere a procedurii;
9.5.Planul de reorganizare;
9.6.Lichidarea judiciară – falimentul;
9.7.Răspunderea organelor de conducere ale debitorului.
10. Regulamentul privind efectuarea stagiului şi examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat.
4. AUDIT
I. Principii şi reguli cu caracter general:
1. Auditul: concepte; tipuri de audit; categorii de auditori.
2. Imaginea fidelă; criterii de apreciere.
3. Riscurile în audit.
4. Pragul de semnificaţie în audit; definiţie, rol.
5. Normele de referinţă în audit.
II. Misiunea de bază în auditul financiar: auditul statutar (legal):
1. Auditul statutar: definiţie, rol şi obiective.
2. Succesiunea lucrărilor într-o misiune de audit statutar.
3. Faza iniţială:
• Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit;
• Orientarea şi planificarea lucrărilor de audit.
4. Faza executării:
• Aprecierea controlului intern;
• Controlul conturilor;
• Examenul situaţiilor financiare.
5. Faza concluziilor:
• Evenimente posterioare închiderii exerciţiului;
• Utilizarea lucrărilor altor experţi;
• Alte lucrări necesare închiderii misiunii.
6. Raportul de audit:
• Rol;
• Conţinut şi structură;
• Tipuri de opinie;
• Situaţii care conduc la formarea unei alte opinii decât opinia fără rezerve;
• Modele ale raportului de audit.
7. Documentarea lucrărilor de audit: dosarul exerciţiului şi dosarul permanent.
III. Misiuni speciale şi misiuni conexe de audit:
1. Misiuni speciale de audit.
2. Examenul informaţiilor financiare previzionale.
3. Misiuni de examen limitat al situaţiilor financiare.
4. Misiuni de examen pe bază de proceduri convenite.
5. Misiuni de compilare a informaţiilor financiare.
IV. Normele de comportament în audit:
1. Principii fundamentale.
2. Independenţa în audit.
3. Activităţi incompatibile cu practicarea independentă a auditului.
V. Controlul de calitate al serviciilor de audit
5. EVALUARE ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERILOR
I. Evaluarea economică şi financiară a întreprinderilor: concept şi reguli cu caracter general:
1. Definiţie, necesitate şi esenţă; clasificarea diferitelor tipuri de evaluare.
2. Bilanţul contabil – punct de pornire; bilanţul economic – instrument de calcul pentru efectuarea unei evaluări.
3. Valoare şi preţ; diferitele tipuri de valori folosite în evaluare.
II. Diagnosticul de evaluare – sursa de obţinere a tuturor elementelor şi informaţiilor necesare evaluării unei întreprinderi:
1. Diagnosticul juridic.
2. Diagnosticul comercial.
3. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare.
4. Diagnosticul organizare, management şi resurse umane.
5. Diagnosticul financiar-contabil.
6. Sinteza diagnosticelor.
III. Componentele fundamentale ale unei evaluări de întreprindere:
1. Metodologia determinării Activului Net Corijat (ANC).
2. Metodologia determinării capacităţii beneficiare (CB).
3. Metode de determinare a ratei de capitalizare, fructificare sau actualizare.
IV. Abordarea patrimonială în evaluarea întreprinderilor:
1. Conceptul de evaluare patrimonială a întreprinderii.
2. Metode de evaluare patrimonială a întreprinderii.
3. Limitele valorilor patrimoniale.
V. Abordări bazate pe performanţele financiare ale întreprinderii:
1. Conceptul de evaluare bazată pe performanţele financiare; elemente de calcul.
2. Metode de evaluare bazate pe capitalizarea veniturilor.
3. Metode de evaluare bazate pe fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.
VI. Abordări bazate atât pe patrimoniu, cât şi pe performanţele financiare (metode combinate):
1. Conceptul de evaluare prin metode combinate.
2. Metode bazate pe ponderarea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate.
3. Metode bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a valorii părţii „invizibile” a întreprinderii (metode bazate pe goodwill).
4. Remunerarea valorii substanţiale brute.
5. Remunerarea capitalurilor permanente necesare exploatării.
VII. Abordări bazate pe comparaţii.
VIII. Metode bursiere de evaluare a întreprinderilor.
IX. Evaluarea valorilor mobiliare:
1. Evaluarea titlurilor cotate.
2. Evaluarea titlurilor necotate.
3. Evaluarea altor instrumente financiare
6. DOCTRINA ŞI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE
1. Profesia contabilă: concept şi structură.
2. Reglementarea profesiei contabile.
3. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
4. Rolul profesiei contabile pentru apărarea interesului public.
5. Organizarea profesiei contabile.
6. Standarde şi reglementări contabile.
7. Necesitatea şi rolul organismelor profesionale.
8. Etica în profesia contabilă; principiile fundamentale ale eticii în profesia contabilă.
9. Organizarea şi funcţionarea CECCAR.
7. EXPERTIZĂ CONTABILĂ
1. Conceptul de expertiză contabilă.
2. Expertiza contabilă judiciară (definiţie, comparaţie cu controlul financiar; obiectivele expertizei contabile judiciare; reguli procedurale privind expertiza judiciară: numirea experţilor contabili, elementele pe care organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei judiciare le stabileşte în încheierea de şedinţă sau în ordonanţă, expertul consilier nominalizat de parte, stabilirea onorariului, plata onorariului şi decontarea altor cheltuieli cuvenite expertului, efectuarea expertizei contabile judiciare, conţinutul raportului de expertiză, depunerea raportului de expertiză; actele de expertiză contabilă judiciară – conţinut şi valorificare).
3. Expertiza contabilă extrajudiciară sau amiabilă.
4. Calitatea de expert contabil.
5. Exercitarea profesiei de expert contabil.
6. Răspunderile expertului contabil.
7. Deontologia expertului contabil – norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile

 

Modificarea procedurii de inregistrare in scopuri de taxa

In M.Of. 569/10.08.2012 a fost publicat Ordinul nr. 1.100 din 20.07.2012 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.967/2011 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) lit. a) sau c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și pentru aprobarea modelului și conținutului unui formular.
Iata pe scurt continutul ordinului :
 Ordinul președintelui ANAF nr. 1.967/2011 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare în scopuri de TVA și pentru aprobarea modelului și conținutului unui formular, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 18 aprilie 2011, se modifică după cum urmează:
1.Articolul 6 va avea următorul cuprins: „Art. 6. – Înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile se consideră valabilă începând cu data comunicării deciziei de aprobare a înregistrării în scopuri de TVA.”
2.Se modifica Anexa nr. 1 la ordin, respectiv formatul Deciziei privind înregistrarea în scopuri de TVA
3. La anexa nr. 3 „Procedură de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) lit. a) sau c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal”, punctele 2-4 vor avea următorul cuprins:
„2. Persoana impozabilă care solicită înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată depune la organul fiscal competent:
a) cererea de înregistrare în scopuri de TVA, însoțită de documentele prevăzute de legislația în vigoare, în cazul persoanelor impozabile care sunt supuse înmatriculării la registrul comerțului și care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare;
b) declarația de înregistrare, având completată rubrica «Date privind vectorul fiscal», secțiunea taxa pe valoarea adăugată, în cazul persoanelor impozabile care nu sunt supuse înmatriculării la registrul comerțului și care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare;
c) declarația de mențiuni, având completată rubrica «Date privind vectorul fiscal», secțiunea taxa pe valoarea adăugată, în cazul persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.
3. Ca urmare a analizei informațiilor cuprinse în cererea de înregistrare în scopuri de TVA sau declarația de înregistrare/mențiuni, după caz, prin care persoana impozabilă solicită înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată și în documentele anexate acesteia, organul fiscal competent emite Decizia privind înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) lit. a) sau c) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.
4. În cazul aprobării înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, decizia se emite având bifată căsuța corespunzătoare persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. a) sau c) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, după caz. Înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată este valabilă începând cu data comunicării deciziei de aprobare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, în temeiul pct. 66 alin. (1) lit. d) din Normele metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.”


Corectarea facturilor

Actul legislativ care reglementeaza principalele aspecte legate de factura este Codul fiscal, art. 155 si 155.1.
Pentru corectarea documentelor este relevant art. 159.
Conform acestui articol, Corectarea informaţiilor înscrise în facturi sau în alte documente care ţin loc de factură se efectuează astfel:
a) în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează şi se emite un nou document;
b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial, numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul şi data documentului corectat.
Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal și au fost constatate și stabilite erori în ceea ce privește stabilirea corectă a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume în baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală competentă, pot emite facturi de corecție conform alin. (b) de mai sus, către beneficiari. Pe facturile emise se va face mențiunea că sunt emise după control și vor fi înscrise într-o rubrică separată în decontul de taxă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei înscrise în aceste facturi.
În situaţiile în care baza de impozitare a TVA se ajustează potrivit prevederilor prevăzute la art. 138 din Codul Fiscal, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi sau alte documente, cu valorile înscrise cu semnul minus, când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului, cu excepţia situaţiei în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului.