Comunicat de presa al Ministerului Muncii :
Potrivit Codului de procedură fiscală, ordonanţa de Guvern nr. 92/2003, cu modificările ulterioare, art.125, alin 1, primarii pot reeşalona restanţele unor persoane la impozitele locale numai prin hotărâri ale Consiliului Local:
Art. 125- Înlesniri la plata obligaţiilor fiscale;
Alin. 1 „La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoanele fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale, care administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, urmatoarele înlesniri la plată:
a) Eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;
b) Amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altorobligaţii la bugetul local;
c) Eşalonări la plata majorărilor de întârziere, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de eşalonare;
d) Scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.”
Totodată, „pentru acordarea înlesnirilor la plată, creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garanţii.„
Ministerul Muncii cere edililor locali să aplice legea cu responsabilitate. Ministerul Muncii nu încurajează primăriile să stabilească noi termene pentru plata impozitelor locale. Excepţie fac numai cetăţenii care se află într-o situaţie financiară realmente dificilă. Facem aceste precizări întrucât bilanţul arată ca 10,21 % din totalul beneficiarilor înregistrează restanţe. Restul de 89,7 % sunt cu plata la zi. Acelaşi bilanţ arată ca cele mai vulnerabile categorii – cetaţenii care primesc alocaţie de susţinere a familiei şi venit minim garantat – înregistrează cele mai mici restanţe. Beneficiarii de indemnizaţie de creştere a copilului, care au venituri net mai mari, au datorii vechi şi de 10 ani de zile. Iată câteva exemple din situaţia întocmită de Agenţia Naţională de Plaţi şi Inspecţie Socială:
· În sectorul 6 din capitală, un beneficiar care are un drept de 2578 ron pe lună, pentru indemnizaţia de creştere a copilului, are o datorie de 3796 ron;
· În sectorul 2 din capitală, un beneficiar care primeşte 3400 ron, indemnizaţie de creştere a copilului, are o datorie de 25561 ron.
· În judeţul Tulcea, un beneficiar de alocaţie de susţinere a familiei, care primeşte 120 ron de lei pe lună, are o datorie de 92 de ron.
Acestea sunt o parte dintre exemplele care arată, încă o dată, că e bine să păstrăm simţul proporţiei. Ca cetăţeni ai unui stat avem drepturi, dar şi obligaţii. Prestaţiile sociale nu sunt plătite din contribuţia celui care beneficiază de ajutor social , ci în baza principiului solidarităţii, din taxele şi impozitele celor care muncesc şi, astfel, asigură funcţionarea instituţiilor statului.
Ministerul Muncii urmăreşte să responsabilizeze cetăţenii, nu să facă economii prin suspendarea din plată a beneficiarilor de ajutoare sociale care nu işi plătesc impozitele. Ministerul Muncii are obligaţia să trimită banii către cei care merită, care nu işi pot asigura nevoile primare, cum ar fi hrana, şi nu către proprietarii de maşini de lux.
Anunţăm ca echipele de specialişti de la ANPIS vor verifica, în perioada următoare, dacă datele transmise de edilii locali coincid cu cifrele din registre. Vom verifica inclusiv modul în care acordă primăriile reeşalonările către beneficiarii de ajutoare sociale. Cine încalcă legea, plăteşte amenzi de până la 5.000 de lei.
La cererea Ministerului Muncii, până la data de 31 ianuarie a.c., toţi primarii au avut obligaţia să transmită Agenţiei Naţionale pentru Plaţi şi Inspecţie Socială, situaţia beneficiarilor de ajutoare sociale-venit minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi indemnizaţia de creştere a copilului – care nu şi-au plătit impozitele locale. Toţi cei care au restanţe la plata impozitelor locale se suspendă din plată începând de la 1 februarie, a.c. Dacă cetăţenii îşi achită obligaţiile locale, într-o perioadă de 5 luni de zile, reintră în plată şi vor primi, inclusiv, drepturile din urmă.
Potrivit Codului de procedură fiscală, ordonanţa de Guvern nr. 92/2003, cu modificările ulterioare, art.125, alin 1, primarii pot reeşalona restanţele unor persoane la impozitele locale numai prin hotărâri ale Consiliului Local:
Art. 125- Înlesniri la plata obligaţiilor fiscale;
Alin. 1 „La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoanele fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale, care administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, urmatoarele înlesniri la plată:
a) Eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;
b) Amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altorobligaţii la bugetul local;
c) Eşalonări la plata majorărilor de întârziere, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de eşalonare;
d) Scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.”
Totodată, „pentru acordarea înlesnirilor la plată, creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garanţii.„
Ministerul Muncii cere edililor locali să aplice legea cu responsabilitate. Ministerul Muncii nu încurajează primăriile să stabilească noi termene pentru plata impozitelor locale. Excepţie fac numai cetăţenii care se află într-o situaţie financiară realmente dificilă. Facem aceste precizări întrucât bilanţul arată ca 10,21 % din totalul beneficiarilor înregistrează restanţe. Restul de 89,7 % sunt cu plata la zi. Acelaşi bilanţ arată ca cele mai vulnerabile categorii – cetaţenii care primesc alocaţie de susţinere a familiei şi venit minim garantat – înregistrează cele mai mici restanţe. Beneficiarii de indemnizaţie de creştere a copilului, care au venituri net mai mari, au datorii vechi şi de 10 ani de zile. Iată câteva exemple din situaţia întocmită de Agenţia Naţională de Plaţi şi Inspecţie Socială:
· În sectorul 6 din capitală, un beneficiar care are un drept de 2578 ron pe lună, pentru indemnizaţia de creştere a copilului, are o datorie de 3796 ron;
· În sectorul 2 din capitală, un beneficiar care primeşte 3400 ron, indemnizaţie de creştere a copilului, are o datorie de 25561 ron.
· În judeţul Tulcea, un beneficiar de alocaţie de susţinere a familiei, care primeşte 120 ron de lei pe lună, are o datorie de 92 de ron.
Acestea sunt o parte dintre exemplele care arată, încă o dată, că e bine să păstrăm simţul proporţiei. Ca cetăţeni ai unui stat avem drepturi, dar şi obligaţii. Prestaţiile sociale nu sunt plătite din contribuţia celui care beneficiază de ajutor social , ci în baza principiului solidarităţii, din taxele şi impozitele celor care muncesc şi, astfel, asigură funcţionarea instituţiilor statului.
Ministerul Muncii urmăreşte să responsabilizeze cetăţenii, nu să facă economii prin suspendarea din plată a beneficiarilor de ajutoare sociale care nu işi plătesc impozitele. Ministerul Muncii are obligaţia să trimită banii către cei care merită, care nu işi pot asigura nevoile primare, cum ar fi hrana, şi nu către proprietarii de maşini de lux.
Anunţăm ca echipele de specialişti de la ANPIS vor verifica, în perioada următoare, dacă datele transmise de edilii locali coincid cu cifrele din registre. Vom verifica inclusiv modul în care acordă primăriile reeşalonările către beneficiarii de ajutoare sociale. Cine încalcă legea, plăteşte amenzi de până la 5.000 de lei.
La cererea Ministerului Muncii, până la data de 31 ianuarie a.c., toţi primarii au avut obligaţia să transmită Agenţiei Naţionale pentru Plaţi şi Inspecţie Socială, situaţia beneficiarilor de ajutoare sociale-venit minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi indemnizaţia de creştere a copilului – care nu şi-au plătit impozitele locale. Toţi cei care au restanţe la plata impozitelor locale se suspendă din plată începând de la 1 februarie, a.c. Dacă cetăţenii îşi achită obligaţiile locale, într-o perioadă de 5 luni de zile, reintră în plată şi vor primi, inclusiv, drepturile din urmă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu