Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
anunta, cu adanca durere , incetarea din viata a Prof. Univ. Dr. Marin Toma, Presedintele CECCAR, distinsa personalitate, membru fondator si Presedinte al CECCAR.
Din 27 mai, marea familie a profesionistilor contabili, si nu numai,
este mai saraca. Experienta, dragostea fata de profesie si oameni,
precum si energia Domnului Presedinte Marin Toma sunt de neinlocuit.
Impresionanta cariera a Prof. Univ. Dr. Marin Toma trebuie sa constituie un model pentru generatiile viitoare.
Consiliul Superior al CECCAR este alaturi de familia indurerata.
Inhumarea va avea loc marti, 29 mai 2012, ora 13.00, la Cimitirul
Sfantul ILIE (str. Floare de Gheata, la intersectia Prelungirea Ghencea
cu Valea Oltului). In aceeasi si, si la aceeasi ora, se va pastra un
moment de reculegere.
Dumnezeu sa-l Odihneasca in Pace!
Nascut pe meleaguri gorjene, la 26 februarie 1943, ca al cincilea copil
al unei familii de tarani din satul Balosani, a fost inspirat prin tot
ce a trait in copilarie sa iubeasca oamenii si munca, sa se daruiasca
semenilor, cu un devotament iesit din comun.
Conditiile extrem de grele in care s-a format au adus un plus de
darzenie si de profunda intelegere a vietii, care s-au manifestat de-a
lungul intregii sale existente. A fost un elev si student stralucit, si a
urmat cu aceeasi determinare si vointa Facultatea de Finante si
Contabilitate a ASE din Bucuresti si si-a inceput activitatea in
sistemul finantelor publice pentru a ajunge, imediat dupa Revolutie,
Directorul General al departamentului de control din Ministerul de
Finante. A parasit insa in scurt timp functia publica si s-a dedicat
activitatii de consultanta din sectorul privat ca si celei de formator a
profesionistilor contabili. A devenit doctor in economie si a parcurs
treptele didactice pana la cea de profesor universitar.
De pe aceste pozitii de prestigiu a fost unul dintre fondatorii CECCAR,
de numele sau fiind legata intreaga istorie din ultimele doua decenii a
celei mai largi organizatii profesionale din tara noastra. Sunt anii in
care omul, profesionistul de inalta clasa, extrem de exigent in primul
rand cu sine, a imprimat CECCAR valori care constituie bunul de cel mai
mare pret al zecilor de mii de colegi din intreaga tara.
Spirit dinamic, mereu in cautarea de solutii mai bune, inspirat de
practica, daruit cercetarii stintifice si formarii noilor generatii de
profesionisti contabili, a reusit prin perseverenta, prin viziune, prin
inteligenta, prin propriul sau exemplu, sa transmita nu numai o data cu
un valoros mesaj stiintific, calitatea studiilor care stimuleaza
intotdeauna marile energii.
In acelasi timp, a deschis noi orizonturi de renume, CECCAR fiind un
veritabil antemergator al procesului de integrare europeana a Romaniei,
un remarcabil factor de progres pentru profesiunea contabila la scara
internationala.
Meritele sale se inscriu astfel la loc de seama, nu numai in cronica
evolutiei ascendente a profesiunii contabile autohtone si mondiale, ci
si in cea a schimbarilor radicale economice si sociale postdecembriste,
ca un model de comportament profesional si civic de exceptie.
MARIN TOMA
Profesor Universitar, Doctor in economie
26 februarie 1943 - 27 mai 2012
- Autor a mai multe lucrari in domeniile: audit financiar, evaluarea intreprinderilor, doctrina si deontologie profesionala
- Formator pentru Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati
din Romania in domeniile: audit financiar, evaluarea intreprinderilor,
doctrina si deontologie profesionala
- Presedinte al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
- Membru al Consiliului Contabilitatii si Raportarilor Financiare
- Membru fondator al Academiei de Stiinte si Tehnici Contabile si Financiare din Franta
- Vicepresedinte al Comitetului pentru Integrare Latina Europa-America (CILEA)
- Administrator al Federatiei Internationale a Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF)
- Presedinte al Parteneriatului Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii in perioada 2004-2008
- Membru al Societatii Americane a Evaluatorilor
luni, 28 mai 2012
Marti 29 mai 2012 – termen pentru depunerea situatiilor financiare
Modalitati de depunere
Situaţiile financiare anuale pentru anul 2011 se depun:
• la sediile unităţilor fiscale teritoriale cu următoarele documente: formularul listat pentru unitatea fiscală, cu semnăturile aferente (prima pagina din bilanţ); un CD care conţine fişierul .pdf care are ataşat un fişier .xml cu formularul de bilanţ şi un fişier .zip arhivat. Fişierul cu extensia .zip va conţine documentele cerute de lege scanate alb-negru, lizibil şi cu o rezoluţie care să permită încadrarea în limita a 10 MB a fişierului .pdf la care este ataşat fişierul .zip (note explicative, raportul administratorului, declaraţia de conformitate, propunerea de repartizare a profitului, respectiv de acoperire a pierderii, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz);
• online, pe baza certificatului digital pentru semnătură electronică, prin utilizarea portalului e-guvernare.ro. documentele depuse fiind similare cu cele prezentate mai sus (.xml, .zip).
Indiferent de modalitatea depunerii, contribuabilii au obligaţia să consulte recipisa privind starea situaţiilor financiare la adresa http://www.anaf.ro//StareD112/.
Situaţiile financiare anuale pentru anul 2011 se depun:
• la sediile unităţilor fiscale teritoriale cu următoarele documente: formularul listat pentru unitatea fiscală, cu semnăturile aferente (prima pagina din bilanţ); un CD care conţine fişierul .pdf care are ataşat un fişier .xml cu formularul de bilanţ şi un fişier .zip arhivat. Fişierul cu extensia .zip va conţine documentele cerute de lege scanate alb-negru, lizibil şi cu o rezoluţie care să permită încadrarea în limita a 10 MB a fişierului .pdf la care este ataşat fişierul .zip (note explicative, raportul administratorului, declaraţia de conformitate, propunerea de repartizare a profitului, respectiv de acoperire a pierderii, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz);
• online, pe baza certificatului digital pentru semnătură electronică, prin utilizarea portalului e-guvernare.ro. documentele depuse fiind similare cu cele prezentate mai sus (.xml, .zip).
Indiferent de modalitatea depunerii, contribuabilii au obligaţia să consulte recipisa privind starea situaţiilor financiare la adresa http://www.anaf.ro//StareD112/.
Casa de marcat folosita de un PFA: obligatii si recomandari actuale
Atragem atentia asupra urmatoarelor obligatii legislative care se vor
aplica si unei PFA in ce priveste utilizarea casei de marcat. De
asemenea, facem precizari esentiale cu privire la exceptiile regulilor
prevazute de O.U.G. nr. 28/1999.
Potrivit O.U.G. nr. 28/1999 orice operator economic c are efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
Exceptii de la aceasta regula sunt:
a) comertul ocazional cu produse agricole autohton e efectuat de catre producatorii agricoli individuali detinatori de autorizatie in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate, livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, precum si activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
b) serviciile de alimentatie publica efectuate in mijloace de transport public de calatori;
c) vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
d) transportul public de calatori in interiorul unei localitati pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul;
e) activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
f) activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora.
g) activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
h) vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
i) comertul cu amanuntul prin comis -voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectua te de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
j) serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
k) vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii;
l) furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;
m) efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;
n) serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului;
Operatorii economici au obligatia sa emita bo nuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie sa cuprinda cel putin: denumirea si codul fiscal ale agentului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecarui bun livrat sau serviciu prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe v aloarea adaugata pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul.
Potrivit O.U.G. nr. 28/1999 orice operator economic c are efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
Exceptii de la aceasta regula sunt:
a) comertul ocazional cu produse agricole autohton e efectuat de catre producatorii agricoli individuali detinatori de autorizatie in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate, livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, precum si activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
b) serviciile de alimentatie publica efectuate in mijloace de transport public de calatori;
c) vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
d) transportul public de calatori in interiorul unei localitati pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul;
e) activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
f) activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora.
g) activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
h) vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
i) comertul cu amanuntul prin comis -voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectua te de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
j) serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
k) vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii;
l) furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;
m) efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;
n) serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului;
Operatorii economici au obligatia sa emita bo nuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie sa cuprinda cel putin: denumirea si codul fiscal ale agentului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecarui bun livrat sau serviciu prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe v aloarea adaugata pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul.
Totul despre garantarea depozitelor bancare
Avand in vedere ca in ultima
perioada au reaparut temeri legate de stabilitatea pe termen lung a unor
institutii financiare (in conditiile accentuarii crizei economice), ne
propunem sa raspundem la cele mai importante intrebari legate de
garantarea depozitelor din sistemul bancar:
- Suma garantata in Romania (la fel ca si peste tot in Uniunea Europeana) este de 100.000 de EUR (sau echivalent in moneda depozitului) per banca (deci este garantata o suma de maxim 100.000 de EUR pentru fiecare banca)
- Institutia prin intermediul careia se asigura garantatea sumelor din sistemul bancar este – Fondul National de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (institutie afla sub controlul Bancii Nationale a Romaniei)
- Suma de 100.000 de EUR este suma individuala garantata pentru o Banca (prin urmare daca o persoana detine in mai multe banci depozite care insumeaza mai mult de 100.000 de EUR, suma va fi garantata integral la un maxim de 100.000 de EUR per banca)
- Sunt garantate si sumele pastrate in alte instrumente decat depozite – cont curent, cont de card, cont de economii, certificat de depozit, etc)
- In cazul materializarii unei situatii in care o anumita banca nu isi mai poate onora obligatiile, plata compensatiilor de catre FGDB incee in maxim 20 de zile de la constatarea starii de incapacitate a onorarii obligatiilor de plata ale bancii
- In cazul in care titularul unui depozit are si credite de plata la aceeasi banca, titularul depozitul va incasa suma depozitelor minus valoare ratelor de plata pana la intrarea bancii in imposibilitate de plata (practice nu se retine toata valoarea creditului, ci doar valoarea ratelor neplatite – daca exista asemenea rate neplatite)
- Plafonul de 100.000 de EUR este valabil si in cazul depozitelor persoanelor juridice (cu mentiunea ca in cazul companiilor este recomandata consultarea listei cu excluderile de la garantare, intrucat unele companii financiare, fonduri sau societati de pensii sunt excluse de la garantare)
- Suma garantata in Romania (la fel ca si peste tot in Uniunea Europeana) este de 100.000 de EUR (sau echivalent in moneda depozitului) per banca (deci este garantata o suma de maxim 100.000 de EUR pentru fiecare banca)
- Institutia prin intermediul careia se asigura garantatea sumelor din sistemul bancar este – Fondul National de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (institutie afla sub controlul Bancii Nationale a Romaniei)
- Suma de 100.000 de EUR este suma individuala garantata pentru o Banca (prin urmare daca o persoana detine in mai multe banci depozite care insumeaza mai mult de 100.000 de EUR, suma va fi garantata integral la un maxim de 100.000 de EUR per banca)
- Sunt garantate si sumele pastrate in alte instrumente decat depozite – cont curent, cont de card, cont de economii, certificat de depozit, etc)
- In cazul materializarii unei situatii in care o anumita banca nu isi mai poate onora obligatiile, plata compensatiilor de catre FGDB incee in maxim 20 de zile de la constatarea starii de incapacitate a onorarii obligatiilor de plata ale bancii
- In cazul in care titularul unui depozit are si credite de plata la aceeasi banca, titularul depozitul va incasa suma depozitelor minus valoare ratelor de plata pana la intrarea bancii in imposibilitate de plata (practice nu se retine toata valoarea creditului, ci doar valoarea ratelor neplatite – daca exista asemenea rate neplatite)
- Plafonul de 100.000 de EUR este valabil si in cazul depozitelor persoanelor juridice (cu mentiunea ca in cazul companiilor este recomandata consultarea listei cu excluderile de la garantare, intrucat unele companii financiare, fonduri sau societati de pensii sunt excluse de la garantare)
Ce pierde statul din limitarea deducerii TVA pentru autoturismele in leasing?
Cel mai probabil incepand cu data de 1
iulie 2012, deducerea TVA aferenta contractelor de leasing pentru
autoturisme va fi limitata la 50% din valoarea acestor cheltuieli.
Aparent o miscare desteapta pentru Stat, prin cresterea incasarilor (inclusiv pentru contractele in derulare) si proasta pentru firme. Partial gresit – orice masura de acest gen, care inaspreste regimul fiscal (inclusiv la achizitionarea unor masini noi), va duce inevitabil la scaderea cererii si a vanzarilor de autovehicule noi. Asta insemna ca statul pierde, prin mai multe mecanisme:
- mai putine incasari din taxe de prima inmatriculare
- mai putine impozite achitate autoritatilor locale
- impozit pe profit mai mic achitat de catre dealerii si importatorii auto (si chiar de catre DACIA, avand in vedere ca mare parte din productia Dacia este vanduta pe plan intern)
- impozite mai mici pe salariile angajatilor din show-room-urile auto
- profit mai mic pentru firmele de leasing (=impozit mai mic pentru stat)
In concluzie, pe de o parte Statul castiga, insa pe de alta parte pierde, in timp ce firmele pierd sigur.
In aceste conditii ne intrebam daca cei care au propus modificarile au facut un studiu de impact documentat legat de introducerea acestei masuri (beneficii vs dezavantaje)? (noi nu l-am gasit in nota de fundamentare a modificarilor legislative)
Aparent o miscare desteapta pentru Stat, prin cresterea incasarilor (inclusiv pentru contractele in derulare) si proasta pentru firme. Partial gresit – orice masura de acest gen, care inaspreste regimul fiscal (inclusiv la achizitionarea unor masini noi), va duce inevitabil la scaderea cererii si a vanzarilor de autovehicule noi. Asta insemna ca statul pierde, prin mai multe mecanisme:
- mai putine incasari din taxe de prima inmatriculare
- mai putine impozite achitate autoritatilor locale
- impozit pe profit mai mic achitat de catre dealerii si importatorii auto (si chiar de catre DACIA, avand in vedere ca mare parte din productia Dacia este vanduta pe plan intern)
- impozite mai mici pe salariile angajatilor din show-room-urile auto
- profit mai mic pentru firmele de leasing (=impozit mai mic pentru stat)
In concluzie, pe de o parte Statul castiga, insa pe de alta parte pierde, in timp ce firmele pierd sigur.
In aceste conditii ne intrebam daca cei care au propus modificarile au facut un studiu de impact documentat legat de introducerea acestei masuri (beneficii vs dezavantaje)? (noi nu l-am gasit in nota de fundamentare a modificarilor legislative)
Ce tratament aplicam pentru achizitia de utilaje din UE?
O societate primeste de la un client din UE utiliaje gratuite folosite
de societatea din Romania pentru a executa articolele comandate de
client. In momentul receptionarii utilajelor, acestea sunt inregistrate
pe baza facturii Proforma in conturi extracontabile si consemnate in
registrul bunurilor primite pe perioada indelungata. Intre timp clientul
isi amortizeaza utilajele si hotareste sa le vanda societatii romane.
Vom stabili astfel daca exista vreo obligatie referitoare la pretul de
vanzare a acestor utilaje.
Ex . valoarea Proforma de intrare a utilajului este de 50.000 euro, si partenerul EU vinde utilajul (din punctual lui de vedere amortizat) cu 1.000 euro. Precizam astfel de obligatii contabile si fiscale exista.
Nu exista nicio restrictie privind pretul de vanzare practicat de furnizorul din UE.
Operatiunea descrisa de dumneavoastra reprezinta in prima faza un nontransfer urmat de un transfer. Cu ocazia cumpararii utilajelor nu poate fi vorba de o achizitie intracomunitara de bunuri, intrucat bunurile aflandu-se pe teritoriul Romaniei nu este indeplinita conditia de transport prevazuta la art 130^1 din Codul fiscal , ca bunurile sa fie transportate dintr-un stat membru in alt stat membru.
Drept urmare nu se declara in declaratia recapitulativa 390.
Potrivit art 130^1 alin (1) din Codul fiscal :
"Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor".
Furnizorul din UE nefiind inregistrat in scopuri de TVA in Romania (fiind vorba de o vanzare ocazionala), va intocmi factura de vanzare fara TVA.
Potrivit art 150 alin (6) din Codul fiscal:
" In alte situatii decat cele prevazute la alin. (2)-(5), in cazul in care livrarea de bunuri/prestarea de servicii este realizata de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele livrari de bunuri/prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform prevederilor art. 125^1 alin. (2) si care nu este inregistrata in Romania conform art. 153, persoana obligata la plata taxei este persoana impozabila ori persoana juridica neimpozabila, stabilita in Romania sau nestabilita in Romania, dar inregistrata in Romania conform art. 153, care este beneficiar al unor livrari de bunuri/prestari de servicii care au loc in Romania, conform art. 132 sau 133".
Drept urmare, persoana obligata la plata TVA este firma din Romania, prin mecanismul taxarii inverse : 4426 = 4427.In decontul de TVA se inregistreaza pe rd 7 si 20.
Document contabil: factura.
Ex . valoarea Proforma de intrare a utilajului este de 50.000 euro, si partenerul EU vinde utilajul (din punctual lui de vedere amortizat) cu 1.000 euro. Precizam astfel de obligatii contabile si fiscale exista.
Nu exista nicio restrictie privind pretul de vanzare practicat de furnizorul din UE.
Operatiunea descrisa de dumneavoastra reprezinta in prima faza un nontransfer urmat de un transfer. Cu ocazia cumpararii utilajelor nu poate fi vorba de o achizitie intracomunitara de bunuri, intrucat bunurile aflandu-se pe teritoriul Romaniei nu este indeplinita conditia de transport prevazuta la art 130^1 din Codul fiscal , ca bunurile sa fie transportate dintr-un stat membru in alt stat membru.
Drept urmare nu se declara in declaratia recapitulativa 390.
Potrivit art 130^1 alin (1) din Codul fiscal :
"Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor".
Furnizorul din UE nefiind inregistrat in scopuri de TVA in Romania (fiind vorba de o vanzare ocazionala), va intocmi factura de vanzare fara TVA.
Potrivit art 150 alin (6) din Codul fiscal:
" In alte situatii decat cele prevazute la alin. (2)-(5), in cazul in care livrarea de bunuri/prestarea de servicii este realizata de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele livrari de bunuri/prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform prevederilor art. 125^1 alin. (2) si care nu este inregistrata in Romania conform art. 153, persoana obligata la plata taxei este persoana impozabila ori persoana juridica neimpozabila, stabilita in Romania sau nestabilita in Romania, dar inregistrata in Romania conform art. 153, care este beneficiar al unor livrari de bunuri/prestari de servicii care au loc in Romania, conform art. 132 sau 133".
Drept urmare, persoana obligata la plata TVA este firma din Romania, prin mecanismul taxarii inverse : 4426 = 4427.In decontul de TVA se inregistreaza pe rd 7 si 20.
Document contabil: factura.
Dosarul de inscriere la examenul de acces la stagiu CECCAR
Ce trebuie sa contina dosarul de inscriere la examenul de acces CECCAR ?
a) Inscrierea la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil se face pe baza unei cereri tip, insotita de urmatoarele documente:
• certificatul medical din care sa rezulte ca solicitantul are capacitate de exercitiu deplina;
• curriculum vitae;
• copie legalizata de pe actul de studii, din care sa rezulte ca solicitantul are studii economice superioare cu diploma de licenta recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii;
• certificat de cazier judiciar cu termen de valabilitate neexpirat.
b) Inscrierea la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat se face pe baza unei cereri tip, insotita de urmatoarele documente:
• certificatul medical din care sa rezulte ca solicitantul are capacitate de exercitiu deplina;
• curriculum vitae;
• copie legalizata de pe actul de studii, din care sa rezulte ca solicitantul are studii medii, cu diploma de bacalaureat, recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii<
• certificat de cazier judiciar cu termen de valabilitate neexpirat.
Concret, actele necesare inscrierii sunt:
• cererea de inscriere si CV conform modelului (vezi Anexa nr.1 şi Anexa nr.2 la Regulamentul privind accesul la profesia de exapert contabil şi contabil autorizat, aprobat prin H.G. nr.227/2008), atasate cererii;
• certificatul medical care sa ateste capacitatea deplina de exercitiu pentru profesia de expert contabil / contabil autorizat (stampilata de neurolog / psihiatru);
• fotocopie legalizata de pe diploma de studii recunoscuta de Ministerul Educatiei Nationale;
• certificat de cazier judiciar cu termenul de valabilitate neexpirat;
• 3 fotografii tip buletin.
Actele trebuie prezentate in ordinea mentionata, in dosar cu sina si se depun la Filiala C.E.C.C.A.R. în raza căreia aveţi domiciliul.
a) Inscrierea la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil se face pe baza unei cereri tip, insotita de urmatoarele documente:
• certificatul medical din care sa rezulte ca solicitantul are capacitate de exercitiu deplina;
• curriculum vitae;
• copie legalizata de pe actul de studii, din care sa rezulte ca solicitantul are studii economice superioare cu diploma de licenta recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii;
• certificat de cazier judiciar cu termen de valabilitate neexpirat.
b) Inscrierea la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat se face pe baza unei cereri tip, insotita de urmatoarele documente:
• certificatul medical din care sa rezulte ca solicitantul are capacitate de exercitiu deplina;
• curriculum vitae;
• copie legalizata de pe actul de studii, din care sa rezulte ca solicitantul are studii medii, cu diploma de bacalaureat, recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii<
• certificat de cazier judiciar cu termen de valabilitate neexpirat.
Concret, actele necesare inscrierii sunt:
• cererea de inscriere si CV conform modelului (vezi Anexa nr.1 şi Anexa nr.2 la Regulamentul privind accesul la profesia de exapert contabil şi contabil autorizat, aprobat prin H.G. nr.227/2008), atasate cererii;
• certificatul medical care sa ateste capacitatea deplina de exercitiu pentru profesia de expert contabil / contabil autorizat (stampilata de neurolog / psihiatru);
• fotocopie legalizata de pe diploma de studii recunoscuta de Ministerul Educatiei Nationale;
• certificat de cazier judiciar cu termenul de valabilitate neexpirat;
• 3 fotografii tip buletin.
Actele trebuie prezentate in ordinea mentionata, in dosar cu sina si se depun la Filiala C.E.C.C.A.R. în raza căreia aveţi domiciliul.
Circulara M.Finante : impozitarea personalului implicat in alegeri
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
CABINET SECRETAR DE STAT
Nr. 565014 L.V./17.05.2012
Către: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Metodologii Fiscale, Îndrumare şi Asistenţă a Contribuabililor
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului………………..
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti
Spre ştiinţă: Autoritatea Electorală Permanentă
Institutul Naţional de Statistică
Ministerul Administraţiei şi Internelor
În vederea aplicării unui tratament fiscal unitar, din punct de vedere al impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale, pentru indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale, facem următoarele precizări:
Din punct de vedere al impozitului pe venit
În conformitate cu prevederile cap. 9 “Venituri din alte surse” Titlul III – Impozitul pe venit, art. 78 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, “venituri din alte surse” sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 41 lit. a) – h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu Titlul III – Impozit pe venit, precum şi cele enumerate prin normele metodologice elaborate în aplicarea prezentului articol.
Potrivit prevederilor punctului 152 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dat în aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria “venituri din alte surse” sunt identificate ca fiind impozabile şi veniturile realizate de persoanele fizice reprezentând “indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale”.
Modalitatea de calcul a impozitului şi termenul de plată sunt prevăzute la art. 79 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
Din punct de vedere al contribuţiilor sociale obligatorii
Pentru veniturile prevăzute la art. 78 din Codul fiscal reprezentând indemnizaţii acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012, se aplică prevederile art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cazul veniturilor realizate după data de 1 iulie 2012, se aplică prevederile art. 29627 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
În aceste condiţii, atât în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012, cât şi după data de 1 iulie 2012, persoanele respective au obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, numai în situaţia în care nu realizează cel puţin unul din următoarele venituri: venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din agricultură, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj şi venituri din pensii.
Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute până la data de 30 iunie 2012, se face de către casele de asigurări de sănătate, potrivit legislaţiei specifice, pe baza declaraţiei prevăzute în anexa nr. 5 la Normele metodologice aprobate prin Ordinul preşedintelui CNAS nr. 617/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru veniturile obţinute după data de 1 iulie 2012, stabilirea contribuţiei se face de către organul fiscal, potrivit art. 29628 lit. c) din Codul fiscal, pe baza declaraţiei privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, depusă de plătitorul de venit conform art. 93 alin. (2) din Codul fiscal (formular 205).
Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentei circulare şi totodată, vor informa instituţiile prefectului, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale.
SECRETAR DE STAT,
Liviu VOINEA
CABINET SECRETAR DE STAT
Nr. 565014 L.V./17.05.2012
Către: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Metodologii Fiscale, Îndrumare şi Asistenţă a Contribuabililor
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului………………..
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti
Spre ştiinţă: Autoritatea Electorală Permanentă
Institutul Naţional de Statistică
Ministerul Administraţiei şi Internelor
În vederea aplicării unui tratament fiscal unitar, din punct de vedere al impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale, pentru indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale, facem următoarele precizări:
Din punct de vedere al impozitului pe venit
În conformitate cu prevederile cap. 9 “Venituri din alte surse” Titlul III – Impozitul pe venit, art. 78 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, “venituri din alte surse” sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 41 lit. a) – h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu Titlul III – Impozit pe venit, precum şi cele enumerate prin normele metodologice elaborate în aplicarea prezentului articol.
Potrivit prevederilor punctului 152 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dat în aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria “venituri din alte surse” sunt identificate ca fiind impozabile şi veniturile realizate de persoanele fizice reprezentând “indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale”.
Modalitatea de calcul a impozitului şi termenul de plată sunt prevăzute la art. 79 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
Din punct de vedere al contribuţiilor sociale obligatorii
Pentru veniturile prevăzute la art. 78 din Codul fiscal reprezentând indemnizaţii acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012, se aplică prevederile art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cazul veniturilor realizate după data de 1 iulie 2012, se aplică prevederile art. 29627 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
În aceste condiţii, atât în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2012, cât şi după data de 1 iulie 2012, persoanele respective au obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, numai în situaţia în care nu realizează cel puţin unul din următoarele venituri: venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din agricultură, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj şi venituri din pensii.
Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute până la data de 30 iunie 2012, se face de către casele de asigurări de sănătate, potrivit legislaţiei specifice, pe baza declaraţiei prevăzute în anexa nr. 5 la Normele metodologice aprobate prin Ordinul preşedintelui CNAS nr. 617/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru veniturile obţinute după data de 1 iulie 2012, stabilirea contribuţiei se face de către organul fiscal, potrivit art. 29628 lit. c) din Codul fiscal, pe baza declaraţiei privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, depusă de plătitorul de venit conform art. 93 alin. (2) din Codul fiscal (formular 205).
Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentei circulare şi totodată, vor informa instituţiile prefectului, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale.
SECRETAR DE STAT,
Liviu VOINEA
Somaj -aprilie 2012
Conform unei statistici ANOFM, la
sfârşitul lunii aprilie 2012 rata şomajului înregistrat la nivel
naţional a fost de 4,73%, mai mică cu 0,32 pp decât cea din luna martie a
anului 2012 şi mai mică cu 0,75 pp decât cea din luna aprilie a anului
2011.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 150.939 au fost şomeri indemnizaţi şi 274.902 neindemnizaţi.
Structura pe sexe
In luna aprilie 2012, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la valoarea de 5,41% în luna martie, la valoarea de 5,02%, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 4,64% la 4,41%.
Structura pe grupe de varste
Structura şomajului pe grupe de vârstă în luna aprilie a anului 2012 se prezintă astfel:
• 49.256 şomeri au sub 25 de ani,
• 34.062 şomeri au între 25 şi 29 de ani,
• 106.835 şomeri au între 30 şi 39 de ani;
• 119.529 şomeri au între 40 şi 49 de ani;
• 57.809 şomeri au între 50 şi 55 de ani ;
• 58.350 şomeri au depaşit 55 de ani.
Structura teritoriala
La nivel teritorial, numărul de şomeri a scăzut în municipiul Bucureşti şi în majoritatea judeţelor, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele: Constanţa (cu 1.483 persoane), Dâmboviţa (cu 1.379 persoane), Alba (cu 1.300 persoane), Dolj (cu 1.186 persoane), Harghita (cu 1.162 persoane) şi Mureş (cu 1.124 persoane).
Judeţul Cluj este singurul judeţ care a înregistrat o creştere a numărului de şomeri (cu 541 persoane).
Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (8,98%), Mehedinţi (8,74%), Teleorman (8,39%), urmate de judeţele: Dolj (8,31%), Covasna (7,97%), Buzău (7,13%), Galaţi (6,96%), Gorj (6,95%), Ialomiţa (6,62%) şi Alba (6,61%).
Structura pe ocupatii
Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri la sfârşitul lunii aprilie sunt: muncitori necalificaţi în ferme mixte (68.987 persoane), muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare neclasificaţi în grupele de bază anterioare (64.328 persoane), muncitori necalificaţi în lucrări publice (31.902 persoane), muncitori necalificaţi în construcţia de clădiri (27.319 persoane), manipulanţi marfă (25.733 persoane), constructori şi montatori de structuri metalice (13.226 persoane), vânzători în magazine (8.237 persoane), mecanici de maşini agricole şi industriale (7.068 persoane), asistenţi vânzări în magazine (5.064 persoane), personal specializat pentru îngrijire şi supraveghere la domiciliu (4.885 persoane), funcţionari în evidenţa stocurilor (4.833 persoane), operatori pe maşini de polizat, rectificat şi ascuţit (4.594 persoane) etc.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 150.939 au fost şomeri indemnizaţi şi 274.902 neindemnizaţi.
Structura pe sexe
In luna aprilie 2012, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la valoarea de 5,41% în luna martie, la valoarea de 5,02%, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 4,64% la 4,41%.
Structura pe grupe de varste
Structura şomajului pe grupe de vârstă în luna aprilie a anului 2012 se prezintă astfel:
• 49.256 şomeri au sub 25 de ani,
• 34.062 şomeri au între 25 şi 29 de ani,
• 106.835 şomeri au între 30 şi 39 de ani;
• 119.529 şomeri au între 40 şi 49 de ani;
• 57.809 şomeri au între 50 şi 55 de ani ;
• 58.350 şomeri au depaşit 55 de ani.
Structura teritoriala
La nivel teritorial, numărul de şomeri a scăzut în municipiul Bucureşti şi în majoritatea judeţelor, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele: Constanţa (cu 1.483 persoane), Dâmboviţa (cu 1.379 persoane), Alba (cu 1.300 persoane), Dolj (cu 1.186 persoane), Harghita (cu 1.162 persoane) şi Mureş (cu 1.124 persoane).
Judeţul Cluj este singurul judeţ care a înregistrat o creştere a numărului de şomeri (cu 541 persoane).
Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (8,98%), Mehedinţi (8,74%), Teleorman (8,39%), urmate de judeţele: Dolj (8,31%), Covasna (7,97%), Buzău (7,13%), Galaţi (6,96%), Gorj (6,95%), Ialomiţa (6,62%) şi Alba (6,61%).
Structura pe ocupatii
Ocupaţiile care au înregistrat cel mai mare număr de şomeri la sfârşitul lunii aprilie sunt: muncitori necalificaţi în ferme mixte (68.987 persoane), muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare neclasificaţi în grupele de bază anterioare (64.328 persoane), muncitori necalificaţi în lucrări publice (31.902 persoane), muncitori necalificaţi în construcţia de clădiri (27.319 persoane), manipulanţi marfă (25.733 persoane), constructori şi montatori de structuri metalice (13.226 persoane), vânzători în magazine (8.237 persoane), mecanici de maşini agricole şi industriale (7.068 persoane), asistenţi vânzări în magazine (5.064 persoane), personal specializat pentru îngrijire şi supraveghere la domiciliu (4.885 persoane), funcţionari în evidenţa stocurilor (4.833 persoane), operatori pe maşini de polizat, rectificat şi ascuţit (4.594 persoane) etc.
Diurna
Legislatia relevanta este :
• HG 1860/2006
• HG 518/1995
• Codul muncii
• Codul fiscal
Dreptul la diurna
Conform art. 44 alin (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Pragul de referinta
Conform HG 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, modificata si completata :
- persoana care se afla in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea,
- numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de delegare sau detasare.
- in situatia delegarii de o zi, dar si pentru ultima zi a unei delegatii de mai multe zile, indemnizatia se calculeaza si acorda numai daca durata delegarii este de minim 12 ore.
Diurna in valuta in cazul deplasarilor externe
Diurna externa cuvenita personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar este reglementata prin HG 518/1995, cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 118/2010 si legea nr. 283/14.12.2011.
Diurna in valuta se se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea.
Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere:
a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei;
b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.
Ca urmare a modificarilor legislative (respctiv diminuarea cu 25% salariilor bugetarilor in 2010, urmata de cresterea cu 15% in 2011) si nivelul diurnei s-a modificat astfel : diurna externa maxima deductibila = diurna externa conform HG 518/1995 x 0,75 x 1,15 x 2,5
Regimul fiscal al diurnelor
a) Daca entitatea care acorda diurna este platitoare de impozit pe profit diurna este o cheltuiala partial deductibila .
Astfel, suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate este deductibila în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.
De exemplu, pentru deplasari in Romania , nivelul deductibil este de 32,5 lei/zi.
Suma care depaseste acest nivel este considerata cheltuiala nedeductibila si nu este considerata avantaj in natura supus contributillor sociale obligatorii si impozitului pe venitul din salarii.
b) Daca entitatea care acorda diurna este persoana juridica fara scop patrimonial sau alta entitate neplatitoare de impozit pe profit (incluzand aici si microintreprinderile)
• diurna maxima deductibila este de 2,5 x 13 lei = 32,5
• ceea ce depaseste nivelul de 32,5 lei nu mai este considerata ca fiind o cheltuiala deductibila, fiind considerata avantaj de natura salariala supus calcului impozitului pe venit si contributiilor sociale obligatorii.
Pe perioada in care angajatul este in deplasare/detasare si primeste diurna, nu se acorda tichete de masa.
Tichete de masa se acorda pentru fiecare zi lucratoare din luna pentru care se acorda, in limita a un tichet/zi.
Conform art. 11 din Norma de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa aprobata prin H.G. nr. 5/1999, “nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii…sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare
• HG 1860/2006
• HG 518/1995
• Codul muncii
• Codul fiscal
Dreptul la diurna
Conform art. 44 alin (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Pragul de referinta
Conform HG 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, modificata si completata :
- persoana care se afla in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea,
- numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de delegare sau detasare.
- in situatia delegarii de o zi, dar si pentru ultima zi a unei delegatii de mai multe zile, indemnizatia se calculeaza si acorda numai daca durata delegarii este de minim 12 ore.
Diurna in valuta in cazul deplasarilor externe
Diurna externa cuvenita personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar este reglementata prin HG 518/1995, cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 118/2010 si legea nr. 283/14.12.2011.
Diurna in valuta se se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea.
Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere:
a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei;
b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.
Ca urmare a modificarilor legislative (respctiv diminuarea cu 25% salariilor bugetarilor in 2010, urmata de cresterea cu 15% in 2011) si nivelul diurnei s-a modificat astfel : diurna externa maxima deductibila = diurna externa conform HG 518/1995 x 0,75 x 1,15 x 2,5
Regimul fiscal al diurnelor
a) Daca entitatea care acorda diurna este platitoare de impozit pe profit diurna este o cheltuiala partial deductibila .
Astfel, suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate este deductibila în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.
De exemplu, pentru deplasari in Romania , nivelul deductibil este de 32,5 lei/zi.
Suma care depaseste acest nivel este considerata cheltuiala nedeductibila si nu este considerata avantaj in natura supus contributillor sociale obligatorii si impozitului pe venitul din salarii.
b) Daca entitatea care acorda diurna este persoana juridica fara scop patrimonial sau alta entitate neplatitoare de impozit pe profit (incluzand aici si microintreprinderile)
• diurna maxima deductibila este de 2,5 x 13 lei = 32,5
• ceea ce depaseste nivelul de 32,5 lei nu mai este considerata ca fiind o cheltuiala deductibila, fiind considerata avantaj de natura salariala supus calcului impozitului pe venit si contributiilor sociale obligatorii.
Pe perioada in care angajatul este in deplasare/detasare si primeste diurna, nu se acorda tichete de masa.
Tichete de masa se acorda pentru fiecare zi lucratoare din luna pentru care se acorda, in limita a un tichet/zi.
Conform art. 11 din Norma de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa aprobata prin H.G. nr. 5/1999, “nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii…sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare
marți, 22 mai 2012
Depunem situatiile financiare inclusiv pe 29 mai
Va informam din nou ca anul acesta se pot depune la Fisc inclusiv pe
data de 29 mai situatiile financiare anuale de catre societatile
comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome,
institutele nationale de cercetare-dezvoltare pentru exercitiul
financiar 2011.
Obligatia este reglementata de prevederile Legii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.
Entitatile care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate intocmesc situatii financiare anuale simplificate la 31 decembrie potrivit OMFP nr. 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate.
Cursul de schimb utilizat este cel comunicat de BNR, valabil la data incheierii exercitiului financiar.
Situatiile financiare anuale si documentele cerute de lege se pot depune la registratura administratiilor financiare teritoriale ale MFP; la oficiile postale, prin scrisori cu valoare declarata, sau in forma electronica pe portalul www.e-guvernare.ro, avand atasata o semnatura electronica extinsa.
Noile versiuni ale programelor de asistenta, utilizate pentru raportarile anuale, pot fi descarcate de pe portalul ANAF, sectiunea Declaratii electronice - Descarcare formulare, unde se regasesc si prevederile legale, precum si instructiunile si documentatia necesara.
Pentru nedepunerea in termenul legal a situatiile financiare, amenda este cuprinsa intre 300 si 1000 de lei, daca perioada de intarziere este cuprinsa intre 1 si 15 zile lucratoare. Daca perioada de intarziere este cuprinsa intre 16 si 30 de zile lucratoare, amenda variaza intre 1000 si 3000 de lei, in timp ce, daca perioada de intarziere depaseste 30 de zile lucratoare,amenda poate ajunge pana la 4500 lei, dar nu mai put de1500 de lei. De asemenea, pentru neintocmierea si nesemnarea situatiilor financiare anuale, amenda este cuprinsa intre 2.000 si 3.000 lei.
Obligatia este reglementata de prevederile Legii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.
Entitatile care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si au optat pentru sistemul simplificat de contabilitate intocmesc situatii financiare anuale simplificate la 31 decembrie potrivit OMFP nr. 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate.
Cursul de schimb utilizat este cel comunicat de BNR, valabil la data incheierii exercitiului financiar.
Situatiile financiare anuale si documentele cerute de lege se pot depune la registratura administratiilor financiare teritoriale ale MFP; la oficiile postale, prin scrisori cu valoare declarata, sau in forma electronica pe portalul www.e-guvernare.ro, avand atasata o semnatura electronica extinsa.
Noile versiuni ale programelor de asistenta, utilizate pentru raportarile anuale, pot fi descarcate de pe portalul ANAF, sectiunea Declaratii electronice - Descarcare formulare, unde se regasesc si prevederile legale, precum si instructiunile si documentatia necesara.
Pentru nedepunerea in termenul legal a situatiile financiare, amenda este cuprinsa intre 300 si 1000 de lei, daca perioada de intarziere este cuprinsa intre 1 si 15 zile lucratoare. Daca perioada de intarziere este cuprinsa intre 16 si 30 de zile lucratoare, amenda variaza intre 1000 si 3000 de lei, in timp ce, daca perioada de intarziere depaseste 30 de zile lucratoare,amenda poate ajunge pana la 4500 lei, dar nu mai put de1500 de lei. De asemenea, pentru neintocmierea si nesemnarea situatiilor financiare anuale, amenda este cuprinsa intre 2.000 si 3.000 lei.
Ce metode de amortizare prevede legislatia pentru imobilizarile corporale?
Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in
care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune. Mijloacele fixe
amortizabile reprezinta imobilizarile corporale care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
- sunt detinute si utilizate in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
- au o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;
-au o durata normala de utilizare mai mare de un an.
In cazul imobilizarilor corporale care au o valoare fiscala mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, se poate opta pentru deducerea cheltuielilor sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin amortizare.
Amortizarea fiscala se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Pentru autoturismele folosite de persoanele cu funcții de conducere si de administrare ale persoanei juridice, se deduce amortizarea limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
Bunurile care fac obiectul contractelor de leasing se amortizeaza de utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational.
Metodele de amortizare prevazute de legislatia fiscala sunt:
Amortizarea liniara
- se aplica obligatoriu in cazul constructiilor;
- se poate aplica pentru orice alt mijloc fix;
- se aplica amortizarii imobilizarilor necorporale;
- se aplica ambalajelor sau containerelor care circula intre contribuabil si clienti;
- se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
Amortizarea degresiva
- se poate aplica pentru orice mijloc fix, cu exceptia constructiilor;
- se poate aplica si brevetelor de inventie;
- se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
* 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
* 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
* 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
Amortizarea accelerata
- se aplica in cazul echipamentelor tehnologice, al masinilor, uneltelor si instalatiilor, computere si echipamente periferice ale acestora;
- se poate aplica si brevetelor de inventie;
- se calculeaza prin amortizarea in primul an de functionare a cel mult 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix, iar in anii urmatori prin calcularea amortizarii liniare aferente duratei normale de utilizare ramasa, prin raportarea valorii ramase
de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
In ce priveste rata de actualizare utilizata, aceasta trebuie sa fie o rata preimpozitare care sa reflecte evaluarile curente de piata cu privire la valoarea timp a banilor si riscurile specifice activelor. La momentul estimarii valorii recuperabile pentru un activ aceasta trebuie sa se bazeze pe valori ale ratelor dobanzii care predomina la momentul respectiv avand in vedere ca decizia utilizarii activului se ia la acel moment si trebuie sa se tina seama de conditiile existente atunci.
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata care sa reflecte evaluarile curente a valorii - timp a banilor precum si ale riscurilor specifice activului. Aceasta reprezinta rentabilitatea ceruta de investitori la alegerea unei investitii optime care sa genereze fluxuri de numerar similare cu cele generate de acest activ din punctul de vedere al riscului, marimii si momentului cu acelea pe care entitatea se
asteapta sa le obtina de la activ.
Ca punct de plecare in estimarea ratei de actualizare se pot lua in considerare urmatoarele rate:
- costul mediu ponderat al capitalului (WACC);
- rata marginala de imprumut a intreprinderii;
- alte rate de imprumut de pe piata.
De cele mai multe ori se alege ca punct de plecare fie rata marginala de imprumut a entitatii fie costul mediu ponderat al capitalului. Costul mediu ponderat al capitalului, reprezinta costul curent cumulat pentru majorarea valorii actuale a capitalului si se bazeaza pe veniturile estimate asteptate de catre investitori.
Pentru determinarea ratei capitalului propriu se poate utiliza o rata egala cu:
Dividende anual + rata de crestere a dividendelor
Valoarea unei actiuni
Pentru a determina aceasta rata este necesara cunoasterea:
- Dividendul utimului an (de regula este cunoscut din situatiile financiare anuale);
- Valoarea justa medie a actiunii in cursul anului precedent (in cazul societatilor necotate valoarea unei actiuni/ parti sociale se poate determina prin raportarea valorii capitalului propriu din bilant la numarul de actiuni sau parti sociale emise);
- Cresterea preconizata a dividendului de la o perioada la alta (politica de dividend a societatii). Daca nu se poate estima credibil rata de crestere nu se ia in considerare. Cea de a doua componenta a costului mediu ponderat al capitalului este data de rata marginala de indatorare. Aceasta reprezinta costul marginal necesar pentru a obtine capital suplimentar.
- sunt detinute si utilizate in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
- au o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;
-au o durata normala de utilizare mai mare de un an.
In cazul imobilizarilor corporale care au o valoare fiscala mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, se poate opta pentru deducerea cheltuielilor sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin amortizare.
Amortizarea fiscala se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Pentru autoturismele folosite de persoanele cu funcții de conducere si de administrare ale persoanei juridice, se deduce amortizarea limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
Bunurile care fac obiectul contractelor de leasing se amortizeaza de utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational.
Metodele de amortizare prevazute de legislatia fiscala sunt:
Amortizarea liniara
- se aplica obligatoriu in cazul constructiilor;
- se poate aplica pentru orice alt mijloc fix;
- se aplica amortizarii imobilizarilor necorporale;
- se aplica ambalajelor sau containerelor care circula intre contribuabil si clienti;
- se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
Amortizarea degresiva
- se poate aplica pentru orice mijloc fix, cu exceptia constructiilor;
- se poate aplica si brevetelor de inventie;
- se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
* 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
* 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
* 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
Amortizarea accelerata
- se aplica in cazul echipamentelor tehnologice, al masinilor, uneltelor si instalatiilor, computere si echipamente periferice ale acestora;
- se poate aplica si brevetelor de inventie;
- se calculeaza prin amortizarea in primul an de functionare a cel mult 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix, iar in anii urmatori prin calcularea amortizarii liniare aferente duratei normale de utilizare ramasa, prin raportarea valorii ramase
de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
In ce priveste rata de actualizare utilizata, aceasta trebuie sa fie o rata preimpozitare care sa reflecte evaluarile curente de piata cu privire la valoarea timp a banilor si riscurile specifice activelor. La momentul estimarii valorii recuperabile pentru un activ aceasta trebuie sa se bazeze pe valori ale ratelor dobanzii care predomina la momentul respectiv avand in vedere ca decizia utilizarii activului se ia la acel moment si trebuie sa se tina seama de conditiile existente atunci.
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata care sa reflecte evaluarile curente a valorii - timp a banilor precum si ale riscurilor specifice activului. Aceasta reprezinta rentabilitatea ceruta de investitori la alegerea unei investitii optime care sa genereze fluxuri de numerar similare cu cele generate de acest activ din punctul de vedere al riscului, marimii si momentului cu acelea pe care entitatea se
asteapta sa le obtina de la activ.
Ca punct de plecare in estimarea ratei de actualizare se pot lua in considerare urmatoarele rate:
- costul mediu ponderat al capitalului (WACC);
- rata marginala de imprumut a intreprinderii;
- alte rate de imprumut de pe piata.
De cele mai multe ori se alege ca punct de plecare fie rata marginala de imprumut a entitatii fie costul mediu ponderat al capitalului. Costul mediu ponderat al capitalului, reprezinta costul curent cumulat pentru majorarea valorii actuale a capitalului si se bazeaza pe veniturile estimate asteptate de catre investitori.
Pentru determinarea ratei capitalului propriu se poate utiliza o rata egala cu:
Dividende anual + rata de crestere a dividendelor
Valoarea unei actiuni
Pentru a determina aceasta rata este necesara cunoasterea:
- Dividendul utimului an (de regula este cunoscut din situatiile financiare anuale);
- Valoarea justa medie a actiunii in cursul anului precedent (in cazul societatilor necotate valoarea unei actiuni/ parti sociale se poate determina prin raportarea valorii capitalului propriu din bilant la numarul de actiuni sau parti sociale emise);
- Cresterea preconizata a dividendului de la o perioada la alta (politica de dividend a societatii). Daca nu se poate estima credibil rata de crestere nu se ia in considerare. Cea de a doua componenta a costului mediu ponderat al capitalului este data de rata marginala de indatorare. Aceasta reprezinta costul marginal necesar pentru a obtine capital suplimentar.
Contabilitatea angajamentelor si altor elemente extrabilantiere
Drepturile şi obligaţiile, precum şi
unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi datoriile entităţii
se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului,
denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.
În această categorie se cuprind:
În cadrul elementelor extrabilanţiere sunt cuprinse şi activele contingente (contul 807 “Active contingente”), respectiv datoriile contingente (contul 808 “Datorii contingente”).
Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanţă ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanţă (de ex. o despăgubire), în care este implicată entitatea şi al cărui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate.
Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.
În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.
O datorie contingentă este:
a) o obligaţie potenţială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau
b) o obligaţie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece:
- nu este sigur că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.
O entitate nu va recunoaşte în bilanţ o datorie contingentă, aceasta fiind prezentată în notele explicative.
În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajată în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingentă.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se consideră că este necesară ieşirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului, cu excepţia cazurilor în care nu poate fi efectuată nicio estimare credibilă.
În această categorie se cuprind:
- angajamente (giruri, garanţii, cauţiuni) acordate sau primite în relaţiile cu terţii;
- imobilizări corporale luate cu chirie;
- valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie;
- debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare;
- stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă;
- redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate;
- efecte scontate neajunse la scadenţă;
- bunuri publice primite în
administrare, concesiune şi cu chirie de către regii autonome,
societăţi/companii naţionale, societăţi comerciale;
- dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenţă; certificate de emisii de gaze cu efect de seră primite, care nu au stabilită o valoare şi, prin urmare, nu pot fi recunoscute în conturi bilanţiere, precum şi alte valori.
În cadrul elementelor extrabilanţiere sunt cuprinse şi activele contingente (contul 807 “Active contingente”), respectiv datoriile contingente (contul 808 “Datorii contingente”).
Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanţă ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanţă (de ex. o despăgubire), în care este implicată entitatea şi al cărui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate.
Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.
În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.
O datorie contingentă este:
a) o obligaţie potenţială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau
b) o obligaţie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece:
- nu este sigur că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.
O entitate nu va recunoaşte în bilanţ o datorie contingentă, aceasta fiind prezentată în notele explicative.
În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajată în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingentă.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se consideră că este necesară ieşirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului, cu excepţia cazurilor în care nu poate fi efectuată nicio estimare credibilă.
Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civila
Anularea, completarea sau
modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea
se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziţiei primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă.
Starea civilă poate fi modificată în baza unei hotărâri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civilă numai dacă a fost formulată şi o acţiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Hotărârea judecătorească prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civilă, precum şi înregistrarea făcută în temeiul unei asemenea hotărâri sunt opozabile oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă, precum şi înregistrarea făcută în baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară.
Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziţiei primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă.
Starea civilă poate fi modificată în baza unei hotărâri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civilă numai dacă a fost formulată şi o acţiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Hotărârea judecătorească prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civilă, precum şi înregistrarea făcută în temeiul unei asemenea hotărâri sunt opozabile oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă, precum şi înregistrarea făcută în baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară.
luni, 21 mai 2012
Stampilarea si semnarea facturilor nu este obligatorie
Continutul minimal al facturii este cel prevazut la art. 155 alin. (5)
din Codul fiscal, iar alocarea numerelor trebuie facuta prin decizie
scrisa, aprobata de conducerea societatii cu respectarea prevederilor
din OMFP 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile
de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii
82/1991, republicata.
Astfel, persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii societatii respective, trebuie sa desemneze, prin decizie interna scrisa, persoana sau, dupa caz, persoanele cu atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise de persoana impozabila..
Anual, se stabileste numarul de la care se va emite prima factura.
De asemenea, persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii 82/1991, republicata trebuie sa emita proceduri (scrise) proprii de stabilire si/sau alocare a numerelor, in care vor mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura. Formulare anulate se vor consemna in fisa documentelor cu regim special.
La art. 155 alin. (6) din Codul fiscal se precizeaza ca semnarea si stampilarea facturilor nu este obligatorie.
In concluzie, recomandam intocmirea unor proceduri interne proprii, pentru gestionarea facturilor / numerotare/ evidenta/ formulare anulate, eventual o referire la faptul ca facturile nu vor fi semnate si stampilate dacat la cererea clientilor.
Astfel, persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii societatii respective, trebuie sa desemneze, prin decizie interna scrisa, persoana sau, dupa caz, persoanele cu atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise de persoana impozabila..
Anual, se stabileste numarul de la care se va emite prima factura.
De asemenea, persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii 82/1991, republicata trebuie sa emita proceduri (scrise) proprii de stabilire si/sau alocare a numerelor, in care vor mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura. Formulare anulate se vor consemna in fisa documentelor cu regim special.
La art. 155 alin. (6) din Codul fiscal se precizeaza ca semnarea si stampilarea facturilor nu este obligatorie.
In concluzie, recomandam intocmirea unor proceduri interne proprii, pentru gestionarea facturilor / numerotare/ evidenta/ formulare anulate, eventual o referire la faptul ca facturile nu vor fi semnate si stampilate dacat la cererea clientilor.
Cand este necesara determinarea ajustarilor pentru depreciere
In bilant, potrivit regulilor de evaluare de baza, imobilizarile
corporale se prezinta la valoarea de intrare din care se deduc
ajustarile cumulate de valoare. Aceste ajustari de valoare cuprind pe de
o parte amortizarile calculate in functie de durata de utilizare
economica atribuita activului si ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor corporale.
Momentul determinarii pierderilor din depreciere este de regula la sfarsitul anului cu ocazia efectuarii inventarierii anuale. Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale se determina, de regula, prin compararea valorii de inventar cu valoarea contabila neta.
Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.
Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente (in cazul deprecierilor ireversibile), inregistrate sub forma amortizarilor, sau ajustarile provizorii (deprecieri reversibile), inregistrate sub forma ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare.
Cu ocazia inventarierii efectuate la sfarsitul anului se face constatarea faptica a existentei si starii generale a imobilizarilor. Uzura fizica accentuata constituie unul din factorii esentiali pentru determinarea valorii de inventar.
Pentru a stabili daca exista deprecieri ale imobilizarilor corporale si necorporale, in afara constatarii faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate in considerare si alte informatii, precum:
- Scaderea semnificativa a valorii de piata a activului, mai mult decat ar fi fost de asteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizarii (sursele pot fi contracte recente sau preturile de piata ale unor active similare ca grad de uzura si caracteristici tehnice);
- Modificari in mediul economic in care actioneaza entitatea, care pot avea influente negative asupra entitatii sau asteptarea unor astfel de modificari (de ex. asteptarea unei scaderi a cererii pentru produsele sau serviciile obtinute ca urmare a aparitiei unui produs mai performant, mai ieftin sau mai bine promovat);
- Existenta unor indicii de uzura fizica sau morala a imobilizarii (utilizarea peste capacitatea normala sau in conditii necorespunzatoare, aparitia unor imobilizari similare mai fezabile tehnic, mai economice);
- Producerea unor modificari semnificative cu efect negativ asupra societatii, in ceea ce priveste gradul sau modul in care imobilizarea este utilizata sau se asteapta sa fie utilizata (de ex. existenta unor planuri de restructurare, restrangerea activitatii dintr-o anumita zona geografica, etc).
- Cresterea ratei dobanzii pe piata sau alte rate ale rentabilitatii care formeaza rata de actualizare luata in calcul la determinarea valorii de utilizare a activului;
- Fluxul de numerar necesar pentru achizitionarea unei imobilizari similare, pentru exploatarea sau intretinerea imobilizarii este semnificativ mai mare decat cel prevazut initial in buget;
- Rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevazut in buget;
- Intrarile de numerar asteptate din utilizarea activului sunt inferioare celor estimate initial.
- Scaderea semnificativa a profitului din exploatare prevazut in buget, respectiv o crestere semnificativa a pierderilor prevazute in buget, generate de imobilizare etc.
- In general, existenta unor indicii din care sa rezulte ca rezultatele economice ale unui activ sunt sau vor fi mai slabe decat cele estimate initial.
Evaluarea acestor indici ai deprecierii activului se face la fiecare data a bilantului iar atunci cand acestia sunt prezenti este necesara evaluarea valorii recuperabile a activului. Ori de cate ori se constata ca valoarea recuperabila a unei imobilizari este mai mica decat valoarea sa contabila este necesara ajustarea valorii contabile a activului prin inregistrarea unor ajustari pentru pierdere de valoare.
Evidentierea pierderilor din depreciere trebuie sa se faca indiferent de impactul acestora asupra rezultatului societatii. Potrivit Principiului prudentei la intocmirea situatiilor financiare anuale, evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit.
Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaza pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de imspactul acestora asupra contului de profit si pierdere.
Momentul determinarii pierderilor din depreciere este de regula la sfarsitul anului cu ocazia efectuarii inventarierii anuale. Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale se determina, de regula, prin compararea valorii de inventar cu valoarea contabila neta.
Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.
Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente (in cazul deprecierilor ireversibile), inregistrate sub forma amortizarilor, sau ajustarile provizorii (deprecieri reversibile), inregistrate sub forma ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare.
Cu ocazia inventarierii efectuate la sfarsitul anului se face constatarea faptica a existentei si starii generale a imobilizarilor. Uzura fizica accentuata constituie unul din factorii esentiali pentru determinarea valorii de inventar.
Pentru a stabili daca exista deprecieri ale imobilizarilor corporale si necorporale, in afara constatarii faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate in considerare si alte informatii, precum:
- Scaderea semnificativa a valorii de piata a activului, mai mult decat ar fi fost de asteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizarii (sursele pot fi contracte recente sau preturile de piata ale unor active similare ca grad de uzura si caracteristici tehnice);
- Modificari in mediul economic in care actioneaza entitatea, care pot avea influente negative asupra entitatii sau asteptarea unor astfel de modificari (de ex. asteptarea unei scaderi a cererii pentru produsele sau serviciile obtinute ca urmare a aparitiei unui produs mai performant, mai ieftin sau mai bine promovat);
- Existenta unor indicii de uzura fizica sau morala a imobilizarii (utilizarea peste capacitatea normala sau in conditii necorespunzatoare, aparitia unor imobilizari similare mai fezabile tehnic, mai economice);
- Producerea unor modificari semnificative cu efect negativ asupra societatii, in ceea ce priveste gradul sau modul in care imobilizarea este utilizata sau se asteapta sa fie utilizata (de ex. existenta unor planuri de restructurare, restrangerea activitatii dintr-o anumita zona geografica, etc).
- Cresterea ratei dobanzii pe piata sau alte rate ale rentabilitatii care formeaza rata de actualizare luata in calcul la determinarea valorii de utilizare a activului;
- Fluxul de numerar necesar pentru achizitionarea unei imobilizari similare, pentru exploatarea sau intretinerea imobilizarii este semnificativ mai mare decat cel prevazut initial in buget;
- Rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevazut in buget;
- Intrarile de numerar asteptate din utilizarea activului sunt inferioare celor estimate initial.
- Scaderea semnificativa a profitului din exploatare prevazut in buget, respectiv o crestere semnificativa a pierderilor prevazute in buget, generate de imobilizare etc.
- In general, existenta unor indicii din care sa rezulte ca rezultatele economice ale unui activ sunt sau vor fi mai slabe decat cele estimate initial.
Evaluarea acestor indici ai deprecierii activului se face la fiecare data a bilantului iar atunci cand acestia sunt prezenti este necesara evaluarea valorii recuperabile a activului. Ori de cate ori se constata ca valoarea recuperabila a unei imobilizari este mai mica decat valoarea sa contabila este necesara ajustarea valorii contabile a activului prin inregistrarea unor ajustari pentru pierdere de valoare.
Evidentierea pierderilor din depreciere trebuie sa se faca indiferent de impactul acestora asupra rezultatului societatii. Potrivit Principiului prudentei la intocmirea situatiilor financiare anuale, evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit.
Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaza pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de imspactul acestora asupra contului de profit si pierdere.
Restituirea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru pensionari
Guvernul a aprobat in 16 mai 2012,
prin Ordonanță de Urgență, restituirea sumelor reţinute, cu titlu de
asigurări sociale de sănătate, în perioada 1 ianuarie 2011 – aprilie
2012.
Restituirea respectivelor sume se va efectua astfel:
a) pentru sumele reţinute în perioada ianuarie-martie 2011, în tranşe lunare egale în perioada iunie-august 2012;
b) pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011-aprilie 2012, până la data de 31 decembrie 2013. În această situaţie, Guvernul va aproba prin hotărâre graficul si modalitatea de restituire a sumelor până la data de 25 august 2012.
Prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012, s-a stabilit că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, referitoare la contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari, dispoziții care au fost preluate şi în Codul fiscal începând cu 1 ianuarie 2011, “(…) sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.
Aceste dispoziţii ale deciziilor Curţii Constituţionale au fost respectate prin elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr.15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice prin care s-a stabilit că, începând cu luna mai 2012, pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.
Restituirea se va face automat prin talonul de pensii nefiind necesara depunerea niciunei cereri .
Restituirea respectivelor sume se va efectua astfel:
a) pentru sumele reţinute în perioada ianuarie-martie 2011, în tranşe lunare egale în perioada iunie-august 2012;
b) pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011-aprilie 2012, până la data de 31 decembrie 2013. În această situaţie, Guvernul va aproba prin hotărâre graficul si modalitatea de restituire a sumelor până la data de 25 august 2012.
Prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012, s-a stabilit că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, referitoare la contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari, dispoziții care au fost preluate şi în Codul fiscal începând cu 1 ianuarie 2011, “(…) sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.
Aceste dispoziţii ale deciziilor Curţii Constituţionale au fost respectate prin elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr.15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice prin care s-a stabilit că, începând cu luna mai 2012, pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”.
Restituirea se va face automat prin talonul de pensii nefiind necesara depunerea niciunei cereri .
joi, 17 mai 2012
Romania intre tarile cu cea mai scumpa benzina raportat la puterea de cumparare
Un recent raport al companiei de presa Bloomberg releva ca Romania se claseaza pe locul 7 intre tarile cu cea mai scumpa benzina raportat la puterea de cumparare a populatiei.
Astfel, in tara noastra un litru de combustibil costa aproximativ 1,74 USD, in conditiile in care venitul mediu zilnic per locuitor este de doar 26 de USD.
Pe primul loc in ‘top’ se afla India, cu un pret al benzinei de 1,6 USD raportat la un venit de doar 4,5 USD.
Tarile care ‘intrec’ Romania in acest clasament nefast sunt: India, Nigeria (ciudat in conditiile in care este unul dintre principalii producatori de petrol), Indonezia, China, Bulgaria si Thailanda.
Tara cu cea mai scumpa benzina din lume este Norvegia cu 2,55 USD/ litru, insa dupa ajustarea cu puterea de cumparare, Norvegia se claseaza pe locul 48, ajutata de venitul zilnic de 270 USD.
Astfel, in tara noastra un litru de combustibil costa aproximativ 1,74 USD, in conditiile in care venitul mediu zilnic per locuitor este de doar 26 de USD.
Pe primul loc in ‘top’ se afla India, cu un pret al benzinei de 1,6 USD raportat la un venit de doar 4,5 USD.
Tarile care ‘intrec’ Romania in acest clasament nefast sunt: India, Nigeria (ciudat in conditiile in care este unul dintre principalii producatori de petrol), Indonezia, China, Bulgaria si Thailanda.
Tara cu cea mai scumpa benzina din lume este Norvegia cu 2,55 USD/ litru, insa dupa ajustarea cu puterea de cumparare, Norvegia se claseaza pe locul 48, ajutata de venitul zilnic de 270 USD.
Cat poate creste EUR in 2012?
In ultimii ani evolutia cursului
EUR/LEU este unul dintre principalele subiecte de discutie – il gasim
peste tot, atat in ziare si la TV, cat si in discutiile obisnuite de pe
strada sau la la birou. Partial este o exagerare mediatica, insa
amploarea subiectului este justificata de gradul foarte ridicat de
‘euroizare’ al economiei romanesti, mare parte din tranzactiile
comerciale din Romania fiind exprimate in EURO.
De la preturile proprietatilor, la vacante sau masini, totul este exprimat in EURO in timp ce marea majoritate a romanilor isi incaseza salariile in lei. Mai mult, un procent semnificativ din creditele persoanelor fizice si ale firmelor sunt credite in EUR.
In mod normal, devalorizarea monedei nationale nu este intotdeauna o veste prosta, intrucat aduce o crestere a competitivitatii economice, prin defavorizarea importurilor si sustinerea firmelor care exporta. Totusi, in Romania, cresterea EUR aduce de cele mai multe ori probleme, prin cresterea ratelor, a preturilor la combustibil si la servicii – toate astea insemna, pe scurt, o scadere a nivelului de trai si a puterii de cumparare.
Banca Nationala este principalul sustinator al stabilitatii cursului, in conditiile in care un curs al EUR mai mare afecteaza atat rata inflatiei, cat si stabilitatea sistemului bancar. Totusi, nici puterile si resursele BNR nu sunt nelimitate si de aceea, atunci cand presiunile pe curs sunt prea mari, nici macar BNR nu poate apara un anumit nivel al cursului.
Aceasta este exact situatia care s-a intamplat in 2007 si 2008, cand cursul leu/eur s-a depreciate abrupt cu 36% de la un minim de aproximativ 3,11 lei pentru un euro in aprilie 2007 la un maxim de 4,23 in ianuarie 2009. Ciudat, coincidenta sau nu si respectiva depreciere a leului s-a intamplat in preajma alegerilor (perioda cunoscuta pentru lejeritatea fiscala guvernelor, lejeritate care afecteaza puternic cursul de schimb).
Acum BNR incerca sa transmita semnale in randul populatiei ca paritatea leu/eur este relativ stabila si nu vede deprecieri bruste. Totusi, este clar pentru toata lumea ca daca situatia din Europa se inrautateste si mai mult, daca situatia interna nu se amelioreaza (dpv economic si politic) deprecierea va continua.
Ce putem face in aceste conditii ca sa nu fim prinsi descoperiti de cresterea cursului?
Usor de zis, greu de facut – principalul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere este diversificarea valutelor in care ne pastram economiile. Mai mult, daca avem rate in valuta si salariul in lei, ar fi bine ca in perioadele cu curs stabil sa construim o rezerva care sa acopere ratele pe cel putin cateva luni, rezerva care sa o putem folosi in momentele in care cursul o ia razna.
Pentru firmele care exporta sau importa (pentru cele care cumpara sau vand la preturi exprimate in valuta) headgingul este un instrument care poate aduce un plus de stabilitate fluxului de numerar, mai ales ca si in Romania au inceput sa apara astfel de produse in ofertele bancilor.
De la preturile proprietatilor, la vacante sau masini, totul este exprimat in EURO in timp ce marea majoritate a romanilor isi incaseza salariile in lei. Mai mult, un procent semnificativ din creditele persoanelor fizice si ale firmelor sunt credite in EUR.
In mod normal, devalorizarea monedei nationale nu este intotdeauna o veste prosta, intrucat aduce o crestere a competitivitatii economice, prin defavorizarea importurilor si sustinerea firmelor care exporta. Totusi, in Romania, cresterea EUR aduce de cele mai multe ori probleme, prin cresterea ratelor, a preturilor la combustibil si la servicii – toate astea insemna, pe scurt, o scadere a nivelului de trai si a puterii de cumparare.
Banca Nationala este principalul sustinator al stabilitatii cursului, in conditiile in care un curs al EUR mai mare afecteaza atat rata inflatiei, cat si stabilitatea sistemului bancar. Totusi, nici puterile si resursele BNR nu sunt nelimitate si de aceea, atunci cand presiunile pe curs sunt prea mari, nici macar BNR nu poate apara un anumit nivel al cursului.
Aceasta este exact situatia care s-a intamplat in 2007 si 2008, cand cursul leu/eur s-a depreciate abrupt cu 36% de la un minim de aproximativ 3,11 lei pentru un euro in aprilie 2007 la un maxim de 4,23 in ianuarie 2009. Ciudat, coincidenta sau nu si respectiva depreciere a leului s-a intamplat in preajma alegerilor (perioda cunoscuta pentru lejeritatea fiscala guvernelor, lejeritate care afecteaza puternic cursul de schimb).
Acum BNR incerca sa transmita semnale in randul populatiei ca paritatea leu/eur este relativ stabila si nu vede deprecieri bruste. Totusi, este clar pentru toata lumea ca daca situatia din Europa se inrautateste si mai mult, daca situatia interna nu se amelioreaza (dpv economic si politic) deprecierea va continua.
Ce putem face in aceste conditii ca sa nu fim prinsi descoperiti de cresterea cursului?
Usor de zis, greu de facut – principalul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere este diversificarea valutelor in care ne pastram economiile. Mai mult, daca avem rate in valuta si salariul in lei, ar fi bine ca in perioadele cu curs stabil sa construim o rezerva care sa acopere ratele pe cel putin cateva luni, rezerva care sa o putem folosi in momentele in care cursul o ia razna.
Pentru firmele care exporta sau importa (pentru cele care cumpara sau vand la preturi exprimate in valuta) headgingul este un instrument care poate aduce un plus de stabilitate fluxului de numerar, mai ales ca si in Romania au inceput sa apara astfel de produse in ofertele bancilor.
Stimulente la angajarea elevilor si studentilor
Angajatorii pot beneficia de un
stimulent financiar lunar, în valoare de 250 lei, acordat din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare elev şi student încadrat în
muncă.
Cand se pot angaja elevi si studenti ?
Angajarea elevilor şi studenţilor se poate realiza pe perioada vacanţelor.
Perioada de acordare
Stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii.
Documente necesare obtinerii stimulentului
Beneficiazã de stimulentul financiar lunar prevãzut mai sus angajatorii care încadreazã în muncã elevi şi studenţi în baza:
a) unui contract individual de muncã pe duratã determinatã, egalã sau mai micã decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normã întreagã sau, dupã caz, cu timp parţial;
b) unui contract de muncã temporarã, numai dacã durata misiunii de muncã temporarã este egalã sau mai micã decât durata vacanţei.
Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar menţionat, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de munca judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor.
Stimulentul lunar acordat este egal cu 50% din valoarea indicatorului social de refeinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare.
Cand se pot angaja elevi si studenti ?
Angajarea elevilor şi studenţilor se poate realiza pe perioada vacanţelor.
Perioada de acordare
Stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii.
Documente necesare obtinerii stimulentului
Beneficiazã de stimulentul financiar lunar prevãzut mai sus angajatorii care încadreazã în muncã elevi şi studenţi în baza:
a) unui contract individual de muncã pe duratã determinatã, egalã sau mai micã decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normã întreagã sau, dupã caz, cu timp parţial;
b) unui contract de muncã temporarã, numai dacã durata misiunii de muncã temporarã este egalã sau mai micã decât durata vacanţei.
Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar menţionat, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de munca judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor.
Stimulentul lunar acordat este egal cu 50% din valoarea indicatorului social de refeinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare.
Taxarea in China
Cand vorbim de China primul lucru la care ne gandim este forta de munca ieftina.
Care este insa nivelul taxelor care se aplica in aceasta tara ?
TVA
• Rata standard este 17 % ; TVA se aplica la vanzarea si la importul de bunuri si la anumite servicii (de exemplu furnizarea de forta de munca);
• O rata redusa de 13 % se aplica la carti si anumite tipuri de uleiuri ;
• Exportatorii pot cere rambursare de Tva doar pentru materialele cumparate din China;
• Micile companii cu o cifra de afaceri pana intr-o anumita limita platesc TVA la o rata de 3%.
Business Tax
• Aceasta taxa nerecuperabila pe cifra de afaceri se aplica in China in locul TVA , pentru companii cu exceptia celor de productie (se aplica la majoritatea serviciilor, in afara de cele la care se aplica TVA)
• Aceasta taxa se aplica atunci cand atat cumparatorul cat si vanzatorul sunt localizati in China.
• Rata este cuprinsa intre 3 si 5%;
La o tranzactie se poate aplica doar una din cele doua taxe : ori TVA ori Business Tax.
Taxa pe consum
• Aceasta taxa se aplica pe vanzarea de alcool, bijuterii , masini.
• Ratele sunt cuprinse intre 1-45% si se aplica impreuna cu TVA.
Taxa urbana pe proprietati imobiliare
• O taxa de 1.2% se aplica persoanelor juridice asupra valorii cladirilor inchiriate ;
• Taxa pe venitul din chirii este de 12 % din valoarea chiriei.
Taxa educationala
• Toti platitorii de impozite indirecte trebuie sa mai plateasca aditional 3% taxa educationala.
Impozitul pe profit
• in 2012 nivelul stabilit este de 25%.
• companiile mici platesc 20% in anumite situatii .
Care este insa nivelul taxelor care se aplica in aceasta tara ?
TVA
• Rata standard este 17 % ; TVA se aplica la vanzarea si la importul de bunuri si la anumite servicii (de exemplu furnizarea de forta de munca);
• O rata redusa de 13 % se aplica la carti si anumite tipuri de uleiuri ;
• Exportatorii pot cere rambursare de Tva doar pentru materialele cumparate din China;
• Micile companii cu o cifra de afaceri pana intr-o anumita limita platesc TVA la o rata de 3%.
Business Tax
• Aceasta taxa nerecuperabila pe cifra de afaceri se aplica in China in locul TVA , pentru companii cu exceptia celor de productie (se aplica la majoritatea serviciilor, in afara de cele la care se aplica TVA)
• Aceasta taxa se aplica atunci cand atat cumparatorul cat si vanzatorul sunt localizati in China.
• Rata este cuprinsa intre 3 si 5%;
La o tranzactie se poate aplica doar una din cele doua taxe : ori TVA ori Business Tax.
Taxa pe consum
• Aceasta taxa se aplica pe vanzarea de alcool, bijuterii , masini.
• Ratele sunt cuprinse intre 1-45% si se aplica impreuna cu TVA.
Taxa urbana pe proprietati imobiliare
• O taxa de 1.2% se aplica persoanelor juridice asupra valorii cladirilor inchiriate ;
• Taxa pe venitul din chirii este de 12 % din valoarea chiriei.
Taxa educationala
• Toti platitorii de impozite indirecte trebuie sa mai plateasca aditional 3% taxa educationala.
Impozitul pe profit
• in 2012 nivelul stabilit este de 25%.
• companiile mici platesc 20% in anumite situatii .
Noutati legislative
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul
asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice a fost
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306/2012.
Conform acestei ordonante :
• se modifica art. 296 indice 9 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi art. 257 alin. (2) indice 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul impozitării cu cota de 5,5% reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate numai a părţii din veniturile din pensii care depăşesc 740 lei.
Aceste prevederi se aplică începând cu veniturile din pensii aferente lunii mai 2012.
• sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2012 prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerabursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 15/2012, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate.
Regularizarea cu bugetul de stat a sumelor prevăzute mai sus se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă (8 mai 2012).
Conform acestei ordonante :
• se modifica art. 296 indice 9 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi art. 257 alin. (2) indice 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul impozitării cu cota de 5,5% reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate numai a părţii din veniturile din pensii care depăşesc 740 lei.
Aceste prevederi se aplică începând cu veniturile din pensii aferente lunii mai 2012.
• sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2012 prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerabursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 15/2012, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate.
Regularizarea cu bugetul de stat a sumelor prevăzute mai sus se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă (8 mai 2012).
Declaratia 101 - Reduceri comerciale
Stabilim, prin cele ce urmeaza, daca prin contul 709 ne referim la
cheltuieli din exploatare si 609 venit din exploatare la completarea
Declaratiei 101. De asemenea, vom vedea daca, in situatia in care 709 se
scade din cifra de afaceri, iar 609 nu este adaugat la veniturile din
exploatare, este corect sa fie completata Declaratia 101 in modul in
care sunt tratate in formularul de bilant conturile 609 si 709.
Conform punctului 250 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 , contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).
Cifra de afaceri neta, in sensul acestor reglementari, se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate clientilor
Potrivit pct. 51, reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti.
Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul reducerilor comerciale legate de prestarile de servicii. In cazul in care reducerile comerciale reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienti - facturi de intocmit" si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului.
In formularul 101 "Declaratie privind impozitul pe profit", in Sectiunea B "Date privind impozitul pe profit, randurile 1-10 se completeaza cu datele corespunzatoare, inregistrate in evidenta contabila a societatii.
In baza celor prezentate apreciem ca valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii (contul 709 - "Reduceri comerciale acordate") diminueaza veniturile din exploatare (Formularul 101 Randul 1). Valoarea reducerilor comerciale primite (contul 609 - "Reduceri comerciale primite") diminueaza cheltuielile de exploatare (Formularul 101 Randul 2).
Veniturile din ajustari pentru deprecierea activelor circulante (contul 7814) diminueaza ajustarile de valoare privind activele circulante si cheltuielile de exploatare.
Conform punctului 250 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 , contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).
Cifra de afaceri neta, in sensul acestor reglementari, se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate clientilor
Potrivit pct. 51, reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti.
Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul reducerilor comerciale legate de prestarile de servicii. In cazul in care reducerile comerciale reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienti - facturi de intocmit" si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului.
In formularul 101 "Declaratie privind impozitul pe profit", in Sectiunea B "Date privind impozitul pe profit, randurile 1-10 se completeaza cu datele corespunzatoare, inregistrate in evidenta contabila a societatii.
In baza celor prezentate apreciem ca valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii (contul 709 - "Reduceri comerciale acordate") diminueaza veniturile din exploatare (Formularul 101 Randul 1). Valoarea reducerilor comerciale primite (contul 609 - "Reduceri comerciale primite") diminueaza cheltuielile de exploatare (Formularul 101 Randul 2).
Veniturile din ajustari pentru deprecierea activelor circulante (contul 7814) diminueaza ajustarile de valoare privind activele circulante si cheltuielile de exploatare.
Registrul unic de control-Amenda contraventionala
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor
desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control
specializate, in domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar,
urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia
muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in
alte domenii prevazute de lege.
Evidentierea controalelor in registrul unic de control se face cu semnaturile reprezentantului legal al contribuabilului si organului de control. Vom vedea daca necompletarea Registrului unic de catre organul de control atrage nulitatea procesului verbal de contraventie in cazul in care societatea a pus la dispozitia organului de control acest registru si a insistat sa fie completat.
Neinscrierea actiunii de control in Registrul unic de control nu atrage nulitatea procesului verbal de contraventie, aspect care rezulta chiar din formularul
"PROCES-VERBAL DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR" reglementat prin O.M.F.P. nr. 1305 din 1 septembrie 2004 pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor nr. 1.801/1995 privind stabilirea regimului unor formulare tipizate din domeniul financiar publicat in M.Of. nr. 835 din 10 septembrie 2004. Totusi, trebuie retinut faptul ca amenda se aplica numai in situatia in care se constata o contraventie. Contraventia poate fi constatata numai in baza unei verificari ale carei concluzii sunt consemnate fie in cadrul unui
Proces verbal de control (incrucisat, inopinat, tematic, etc.) fie in cadrul unui Raport de inspectie fiscala generala sau partiala.
Aceasta actiune de control trebuie inscrisa in Registrul unic de control in baza ordinului de serviciu emis de catre organul de inspectie fiscala competent, pe numele fiecarui membru al echipei de inspectie fiscala. Informatiile referitoare la numarul si data inscrierii actiunii de control in Registrul unic de control nu trebuie inscrise in P.V. de amenda, aspect care rezulta in mod evident chiar din formularul de P.V. de amenda "In baza legitimatiilor de inspectie fiscala nr. ................. si a ordinului de serviciu nr. ............, in urma inspectiei fiscale/controlului efectuat in ziua .... luna .............. anul .... ora .... la ............... din localitatea ............................, b-dul/str. ...................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., judet/sector ...................., cod de identificare fiscala ................................ am constatat:"
Totusi, aceste informatii trebuie sa se regaseasca obligatoriu in Procesul verbal sau in Raportul de inspectie fiscala.
Sanctiunea poate fi aplicata fie in baza legii contabilitatii, fie in baza Codului de procedura fiscala . Prevederile acestor acte normative trebuie coroborate cu prevederile OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
In concluzie, neinscrierea actiunii de control in Registrul unic de control nu atrage nulitatea procesului verbal de contraventie, dar atrage sanctionarea echipei de control, aspect reglementat in mod expres prin art. 9 din legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control "Neinscrierea, de catre organele de control specializate, in registrul unic de control a elementelor obligatorii prevazute la art. 3 alin. (2) si la art. 4 constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii."
Evidentierea controalelor in registrul unic de control se face cu semnaturile reprezentantului legal al contribuabilului si organului de control. Vom vedea daca necompletarea Registrului unic de catre organul de control atrage nulitatea procesului verbal de contraventie in cazul in care societatea a pus la dispozitia organului de control acest registru si a insistat sa fie completat.
Neinscrierea actiunii de control in Registrul unic de control nu atrage nulitatea procesului verbal de contraventie, aspect care rezulta chiar din formularul
"PROCES-VERBAL DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR" reglementat prin O.M.F.P. nr. 1305 din 1 septembrie 2004 pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor nr. 1.801/1995 privind stabilirea regimului unor formulare tipizate din domeniul financiar publicat in M.Of. nr. 835 din 10 septembrie 2004. Totusi, trebuie retinut faptul ca amenda se aplica numai in situatia in care se constata o contraventie. Contraventia poate fi constatata numai in baza unei verificari ale carei concluzii sunt consemnate fie in cadrul unui
Proces verbal de control (incrucisat, inopinat, tematic, etc.) fie in cadrul unui Raport de inspectie fiscala generala sau partiala.
Aceasta actiune de control trebuie inscrisa in Registrul unic de control in baza ordinului de serviciu emis de catre organul de inspectie fiscala competent, pe numele fiecarui membru al echipei de inspectie fiscala. Informatiile referitoare la numarul si data inscrierii actiunii de control in Registrul unic de control nu trebuie inscrise in P.V. de amenda, aspect care rezulta in mod evident chiar din formularul de P.V. de amenda "In baza legitimatiilor de inspectie fiscala nr. ................. si a ordinului de serviciu nr. ............, in urma inspectiei fiscale/controlului efectuat in ziua .... luna .............. anul .... ora .... la ............... din localitatea ............................, b-dul/str. ...................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., judet/sector ...................., cod de identificare fiscala ................................ am constatat:"
Totusi, aceste informatii trebuie sa se regaseasca obligatoriu in Procesul verbal sau in Raportul de inspectie fiscala.
Sanctiunea poate fi aplicata fie in baza legii contabilitatii, fie in baza Codului de procedura fiscala . Prevederile acestor acte normative trebuie coroborate cu prevederile OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
In concluzie, neinscrierea actiunii de control in Registrul unic de control nu atrage nulitatea procesului verbal de contraventie, dar atrage sanctionarea echipei de control, aspect reglementat in mod expres prin art. 9 din legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control "Neinscrierea, de catre organele de control specializate, in registrul unic de control a elementelor obligatorii prevazute la art. 3 alin. (2) si la art. 4 constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii."
Stampilarea si semnarea facturilor nu este obligatorie
Continutul minimal al facturii este cel prevazut la art. 155 alin. (5)
din Codul fiscal, iar alocarea numerelor trebuie facuta prin decizie
scrisa, aprobata de conducerea societatii cu respectarea prevederilor
din OMFP 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile
de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii
82/1991, republicata.
Astfel, persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii societatii respective, trebuie sa desemneze, prin decizie interna scrisa, persoana sau, dupa caz, persoanele cu atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise de persoana impozabila..
Anual, se stabileste numarul de la care se va emite prima factura.
De asemenea, persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii 82/1991, republicata trebuie sa emita proceduri (scrise) proprii de stabilire si/sau alocare a numerelor, in care vor mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura. Formulare anulate se vor consemna in fisa documentelor cu regim special.
La art. 155 alin. (6) din Codul fiscal se precizeaza ca semnarea si stampilarea facturilor nu este obligatorie.
In concluzie, recomandam intocmirea unor proceduri interne proprii, pentru gestionarea facturilor / numerotare/ evidenta/ formulare anulate, eventual o referire la faptul ca facturile nu vor fi semnate si stampilate dacat la cererea clientilor.
Astfel, persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii societatii respective, trebuie sa desemneze, prin decizie interna scrisa, persoana sau, dupa caz, persoanele cu atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise de persoana impozabila..
Anual, se stabileste numarul de la care se va emite prima factura.
De asemenea, persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii 82/1991, republicata trebuie sa emita proceduri (scrise) proprii de stabilire si/sau alocare a numerelor, in care vor mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura. Formulare anulate se vor consemna in fisa documentelor cu regim special.
La art. 155 alin. (6) din Codul fiscal se precizeaza ca semnarea si stampilarea facturilor nu este obligatorie.
In concluzie, recomandam intocmirea unor proceduri interne proprii, pentru gestionarea facturilor / numerotare/ evidenta/ formulare anulate, eventual o referire la faptul ca facturile nu vor fi semnate si stampilate dacat la cererea clientilor.
miercuri, 16 mai 2012
Documente necesare extinderii obiectului de activitate
Documentele necesare
pentru înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor privind
modificarea obiectului de activitate (completare, extindere,
reformulare, precizare domeniu şi activitate principală, schimbarea
domeniului şi activităţii principale) sunt :
1. Cererea de înregistrare (original);
2. Actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a asociaţilor acţionarilor/decizia asociatului unic/decizia CA/directoratului sau actul adiţional la actul constitutiv respectiv, hotărârea membrilor GIE, GEIE, cu sediul în România (original);
3. Actul constitutiv actualizat;
4. Dacă este cazul, certificatul de înregistrare şi anexa/anexele, în original*;
5. Declaraţia-tip pe propria răspundere (original), semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
- persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (model 1);
- persoanele juridice îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2), sau, după caz, declaraţia-tip (model 3);
6. Dacă este cazul:
- avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
- împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original).
7. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
- taxe de registru;
- tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV –a.
*certificatul şi anexa/anexele vor fi predate în original în momentul prezentării comerciantului în vederea ridicării certificatului de înscriere de menţiuni şi a celorlalte documente, procedându-se la anularea lor prin grija personalului ORCT.
Excepţie face situaţia în care, la momentul cererii, comerciantul optează pentru eliberarea documentelor prin poştă sau email, în acest caz originalele fiind predate odată cu depunerea dosarului.
NOTĂ:
1. Hotărârea AGA/decizia asociatului unic/decizia CA/directoratului va cuprinde: antetul firmei, nr. şi data, semnăturile persoanelor abilitate; în cazul în care actul modificator este un act adiţional în formă autentică, nu se va mai depune şi hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.
2. Actul modificator poate fi autentificat de notarul public/poate fi atestat de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată/poate conţine darea de dată certă a notarului public sau a serviciului de asistenţă din cadrul ORC/ poate fi încheiat sub semnătură privată; forma autentică a actului modificator este obligatorie în cazul SNC sau SCS.
3. Toate activităţile înscrise în actul modificator vor fi codificate conform Nomenclatorului CAEN actualizat prin Ordinul nr. 337/2007 al Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, iar obiectul de activitate se identifică prin grupe CAEN de 3 cifre pentru domeniul de activitate şi prin clase CAEN de 4 cifre pentru activităţi. Indicarea domeniului şi a activităţii principale se face printr-o grupă de 3 cifre şi printr-o clasă de 4 cifre aparţinând grupei respective. Activitatea principală va fi redată prin clasa CAEN şi denumirea acesteia conform nomenclatorului şi, după caz, va fi sintetizată în maximum 200 de caractere, inclusiv spaţiile, fără prescurtări, conform voinţei solicitantului, în conformitate cu actul constitutiv. Dacă anterior datei solicitării înscrierii menţiunii nu s-a declarat domeniul şi activitatea principală, acestea vor fi precizate în actul modificator la actul constitutiv;
4. Taxele legale pot fi achitate în numerar sau cu card bancar la casieriile ORC, precum şi cu mandat poştal, ordin de plată etc.;
5. Dacă s-a optat pentru transmiterea documentelor, care atestă înregistrarea în registrul comerţului, prin poştă, se percepe un tarif aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
1. Cererea de înregistrare (original);
2. Actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a asociaţilor acţionarilor/decizia asociatului unic/decizia CA/directoratului sau actul adiţional la actul constitutiv respectiv, hotărârea membrilor GIE, GEIE, cu sediul în România (original);
3. Actul constitutiv actualizat;
4. Dacă este cazul, certificatul de înregistrare şi anexa/anexele, în original*;
5. Declaraţia-tip pe propria răspundere (original), semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
- persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (model 1);
- persoanele juridice îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2), sau, după caz, declaraţia-tip (model 3);
6. Dacă este cazul:
- avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
- împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original).
7. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
- taxe de registru;
- tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV –a.
*certificatul şi anexa/anexele vor fi predate în original în momentul prezentării comerciantului în vederea ridicării certificatului de înscriere de menţiuni şi a celorlalte documente, procedându-se la anularea lor prin grija personalului ORCT.
Excepţie face situaţia în care, la momentul cererii, comerciantul optează pentru eliberarea documentelor prin poştă sau email, în acest caz originalele fiind predate odată cu depunerea dosarului.
NOTĂ:
- Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate pentru conformitate cu originalele sub semnătură, cu menţionarea în clar a numelui, de către persoanele care, potrivit legii, pot întocmi şi semna cererea.
- În cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente, actele se depun în original sau copii certificate şi traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public.
- În declaraţia-tip model 3 se vor înscrie toate activităţile care se desfăşoară la sediul social sau la sediul secundar, inclusiv cele care au fost autorizate conform declaraţiei-tip model 2.
- Soluţionarea cererii revine în competenţa directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate care poate/pot dispune administrarea şi a altor acte doveditoare decât cele enumerate.
- Redactarea actelor, obţinerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de asistenţă din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.
- Formularele se distribuie la sediul ORC sau se pot prelua de pe Internet (www.registrulcomertului.ro/www.onrc.ro).
- Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege şi dovezile privind plata taxelor şi tarifelor legale, îndosariate (în dosar cu şină) şi numerotate, se depun de către solicitant la ORCT direct, prin poştă, cu scrisoare cu valoare declarată şi confirmare de primire, sau prin mijloace electronice. Cererea transmisă în formă electronică va avea încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă.
- Înscrisurile a căror înregistrare, menţionare sau publicare se solicită la ORCT vor fi tehnoredactate de către solicitant în limba română, vor fi lizibile, fără ştersături sau adăugări, sub sancţiunea respingerii acestora.
1. Hotărârea AGA/decizia asociatului unic/decizia CA/directoratului va cuprinde: antetul firmei, nr. şi data, semnăturile persoanelor abilitate; în cazul în care actul modificator este un act adiţional în formă autentică, nu se va mai depune şi hotărârea adunării generale în baza căreia acesta a fost încheiat.
2. Actul modificator poate fi autentificat de notarul public/poate fi atestat de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată/poate conţine darea de dată certă a notarului public sau a serviciului de asistenţă din cadrul ORC/ poate fi încheiat sub semnătură privată; forma autentică a actului modificator este obligatorie în cazul SNC sau SCS.
3. Toate activităţile înscrise în actul modificator vor fi codificate conform Nomenclatorului CAEN actualizat prin Ordinul nr. 337/2007 al Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, iar obiectul de activitate se identifică prin grupe CAEN de 3 cifre pentru domeniul de activitate şi prin clase CAEN de 4 cifre pentru activităţi. Indicarea domeniului şi a activităţii principale se face printr-o grupă de 3 cifre şi printr-o clasă de 4 cifre aparţinând grupei respective. Activitatea principală va fi redată prin clasa CAEN şi denumirea acesteia conform nomenclatorului şi, după caz, va fi sintetizată în maximum 200 de caractere, inclusiv spaţiile, fără prescurtări, conform voinţei solicitantului, în conformitate cu actul constitutiv. Dacă anterior datei solicitării înscrierii menţiunii nu s-a declarat domeniul şi activitatea principală, acestea vor fi precizate în actul modificator la actul constitutiv;
4. Taxele legale pot fi achitate în numerar sau cu card bancar la casieriile ORC, precum şi cu mandat poştal, ordin de plată etc.;
5. Dacă s-a optat pentru transmiterea documentelor, care atestă înregistrarea în registrul comerţului, prin poştă, se percepe un tarif aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
Cum se calculeaza indemnizatia de somaj?
Cuantumul indemnizaţiei de şomaj se acordă în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:
- 75% din valoarea indicatorului social de referinţã în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
- suma prevãzutã mai sus la care se adaugã o sumã calculatã prin aplicarea asupra mediei salariului de bazã lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare.
Cotele procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, menţionate mai sus, sunt:
a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.
Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru şomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, se va avea în vedere venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj.
- 75% din valoarea indicatorului social de referinţã în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
- suma prevãzutã mai sus la care se adaugã o sumã calculatã prin aplicarea asupra mediei salariului de bazã lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare.
Cotele procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, menţionate mai sus, sunt:
a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.
Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru şomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, se va avea în vedere venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)